Câți bani va economisi Guvernul luând la puricat dosarele de dizabilități. „O persoană cu handicap primește 570 de lei pe lună. Ce să faci cu banii ăștia?”

Ideea a fost lansată inițial de președintele PNL, Nicolae Ciucă, la ședința liberalilor de la Sinaia, de zilele trecute, când, vorbind despre bugetul pe anul viitor a sugerat că bugetul cheltuielilor sociale este scăpat de sub control. Fostul premier a susținut că numărul beneficiarilor, de peste 800.000 de persoane, ar fi mult prea mare. Luni, premierul Marcel Ciolacu a întărit ideea, susținând că România este pe primul loc la numărul persoanelor care primesc indemnizație de handicap. Oamenii din sistem spun însă că țara noastră se încadrează în media statisticilor europene și că frauda în acest sistem nu este în măsură să creeze gaura bugetară. Economiștii spun că nevoile pentru bugetul de anul viitor sunt uriașe, și nu vor fi acoperite prin această politică.

Liderii coaliției au pus ochii pe banii persoanelor cu dizabilități

Președintele PNL, Nicolae Ciucă a reiterat, luni, ideea necesității unor controale la toți cei aproape 900.000 de beneficiari ai acestor ajutoare. „Este greu de crezut că în România există un număr atât de mare de persoane cu dizabilități”, a declarat fostul premier, confirmând astfel faptul că subiectul a fost discutat în cadrul ședinței liberalilor de la Sinaia. Acolo, Nicolae Ciucă le-a cerut liberalilor să fie atenți la ce proiecte propun pentru 2024, pentru că bugetul trebuie să treacă până la finalul acestei sesiuni. „Trebuie să alegem ce este cu adevărat prioritar pentru români, nu vom finanța ambiții electorale”, a spus liderul liberalilor.

Problema deficitului bugetar, care a marcat întreg anul 2023, va fi prezentă și anul viitor, atunci când ținta Guvernului va fi de a se încadra într-un deficit de 4-4,5%. Chiar și așa, acest lucru pare extrem de dificil, după cum arată și analiza recentă a Consiliului Fiscal, ceea ce explică atenția guvernanților față de orice cheltuială bugetară. Astfel, nu este surprinzător că tema a fost adusă în discuție luni și de către premierul Marcel Ciolacu. „A fost un control făcut în urma unor sesizări şi au fost foarte multe dosare găsite. Avem o singură problemă, am ajuns la peste 800.000 de persoane cu handicap. Suntem pe primul loc în Europa. Nu cred acest lucru”, a spus liderul PSD.

Declarația premierului a venit după ce ministrul muncii, Simona Oprescu, a precizat că, în urma unor sesizări, corpul de control al ministrului a efectuat un control la dosarele persoanelor cu dizabilități din județul Ilfov, fiind luate aleatoriu 1.700 de dosare. Potrivit ministrului 1.400 dintre acestea, adică peste 80%, „conțineau deficiențe și probleme semnificative”, în sensul că medicii menționați în documente nu figurau la unitățile medicale respective sau documentele depuse nu erau înregistrate în sistemul de evidență al unității medicale.

Digi24.ro

Cum va arăta M5, superiahtul miliardarilor care se transformă în submarin. Va avea un heliport, un balon cu aer cald și un cinematograf

Situația este reală, iar în unele cazuri ia chiar aspecte comice. Spre exemplu, săptămâna trecută, prefectul județului Olt, Mario de Mezzo, a declarat că în ultimul an șapte șoferi, care au fost opriți de poliție pentru depășirea limitei de viteză legală, aveau și certificat de handicap vizual grav și accentuat.

Câte persoane cu dizabilități sunt în România

Dacă liderii coaliției vorbesc de 800.000 de persoane cu dizabilități, cifrele oficiale de la Autoritatea Națională pentru Protecția Drepturilor Persoanelor cu Dizabilități pentru semestrul II al anului 2023 arată că numărul acestora este de aproape 900.000. „La 30 iunie 2023 numărul total de persoane cu dizabilităţi … a fost de 899.066 persoane. Dintre acestea, 98,20 % (882.911 persoane) se află în îngrijirea familiilor şi/sau trăiesc independent (neinstituţionalizate) şi 1,80 % (16.155 persoane) se află în instituţiile publice rezidenţiale”. Din acest total, 216.000 sunt persoane cu dizabilități fizice, 166.000 sunt cu dizabilități somatice și alte 133.00, cu handicap mintal. Procentul celor cu handicap grav este de 42,7%.

Statistica ANPDPD arată însă și cum a evoluat numărul persoanelor cu dizabilități. Astfel, pragul de 800.000 fusese depășit în urmă cu patru ani, fix la jumătatea anului 2018. Cu alți cinci ani înainte, numărul acestora era de aproape 700.000, în timp ce în anul 2006, numărul acestora era de sub 500.000.

Chiar dacă această creștere poate părea accentuată, statisticile oficiale nu arată că România se află pe primul loc în Europa, așa cum a susținut premierul Marcel Ciolacu. Deși nu există date relativ recente privind numărul persoanelor cu dizabilități, avem două statistici care arată că țara noastră se află doar puțin peste media europeană în această privință. Astfel, o statistică a Eurostat pentru anii 2010 și 2011 plasa România puțin peste media europeană de 25,8% a persoanelor peste 16 ani care declarau o „limitare a activității”. Cele mai mari procente erau înregistrate în Croația (33%), Slovacia (34%) și Slovenia (36%).

Digisport.ro

Cum a reacționat Ilie Dumitrescu după ce a aflat cine l-a umplut de sânge pe Mihai Stoica

O altă statistică, realizată de această dată realizată în anul 2017, utilizată de către Eurostat, arăta că România se menținea în această dinamică, cu 27,6% din populație declarând că suferă de o limitare a activității, un procent puțin peste media europeană de 24,5%. Din cei 27,6%, doar 6% declarau o dizabilitate severă, puțin sub media europeană de 7,4%. Doar șase țări din Europa aveau un procent mai ridicat decât al României în ceea ce privește persoanele cu dizabilități severe.

Am discutat cu o persoană din sistem, care a dorit să nu-i fie publicat numele, care a precizat că nivelul de fraudă cu aceste certificate nu este mai mare decât în alte ramuri ale economiei românești, astfel încât să justifice gaura bugetară invocată de către guvernanți. Mai mult, aceasta a precizat că faptul că statistic România stă în media europeană arată că nivelul de fraudă nu este unul masiv.

„Totdeauna a existat marota asta că există mii de dosare falsificate. Asta se întâmplă la nivel local, adică comisiile locale de la nivelul DGSAPC-ului și primăriile care fac aceste evaluări. Dacă vorbim de găuri bugetare, nu aici sunt. Or fi probleme, dar nu la un nivel la care să afecteze bugetul național. 

Dacă e să ne uităm și să facem o comparație cu celelalte state la UE, noi ne menținem în același procent la nivel de țară de persoane cu dizabilități. Faptul că avem până într-un milion de persoane, dizabilități însemnând o grămadă de lucruri, de la diabet până la un handicap fizic, adică nu sunt niște creșteri anormale. Dacă am fi crescut de la 800.000 la 2 milioane atunci aveam o suspiciune. Suntem în același grafic ca întotdeauna, adică cifra a fost constată de-a lungul anilor”, a declarat această sursă, pentru FANATIK.

Guvernul vrea să verifice 900.000 de dosare

La fel de problematică este și ideea de a verifica sutele de mii de dosare pentru indemnizația de handicap. Aceeași sursă este de părere că din dosarele în sine autoritățile au puține șanse să-și dea seama dacă avem de-a face cu un caz de fraudă. Singura soluție ar fi ca aceste persoane să fie verificate de către o comisie de contraexpertiză, ceea ce este aproape imposibil practic, pentru un număr atât de mare de cazuri.

„Nu este realist pentru că asta înseamnă că dacă te uiți în dosar nu afli nimic. Asta pentru că, cu siguranță, dosarele sunt bine făcute. Adică hârtiile sunt în regulă. Au adeverință de la medic, evaluară psihologice. Adică, te uiți în dosarele alea și vezi ce? Ca să faci o verificare reală ar trebui să chemi în comisie persoana respectivă și să asiguri o contraexpertiză. Altfel, te uiți la niște hârtii și nu ai de unde să-ți dai seama. Dacă vrei să faci o verificare trebuie să-i chemi pe oameni”, a mai declarat, pentru FANATIK, aceeași sursă.

Maria Teodorescu, președinta Asociației Distroficilor Muscular din România, este de părere că autoritățile ar trebui să verifice aceste dosare pentru eliminarea fraudelor, însă speră că acest lucru va fi făcut prin analiza dosarelor și nu chemând oamenii, mulți aflați la sute de kilometri distanță și cu afecțiuni grave, în fața unor comisii. Pe de altă parte, ea se declarată sceptică cu privire la acest demers, în condițiile în care cineva care a plătit pentru a obține fraudulos un astfel de certificat poate la fel de bine să scape de acest supracontrol.

„Am văzut că s-au făcut niște controale și s-au găsit dosare care erau incomplete. O persoană cu dizabilități, care este pe bune, este certificată de comisia de specialitate de expertiza medicală, normal că acel dosar conține multe documente medicale. E un dosar mai stufos, pentru că vorbim de multe acte depuse de-a lungul anilor. Mă gândesc că nu vor fi verificate toate persoanele, ci doar acolo unde dosarul este incomplet acea persoană va fi chemată și evaluată.

Măsurile ar trebui luate în aceste comisii, dar cine și-a aranjat un dosar de indemnizație de handicap are pile să scape și de control. O mână spală pe alta, să fim realiști”, a declarat, pentru FANATIK, Maria Teodorescu, care s-a declarat surprinsă de poziția autorităților în condițiile în care doar săptămâna trecută au existat negocieri la Guvern pentru majorarea acestor indemnizații, iar. „Mă miră declarațiile lor pentru că săptămâna trecută a fost o întâlnire la Guvern, unde s-au discutat aceste propuneri de majorare a indemnizațiilor de handicap. Nu au ridicat subiectul acolo”, a subliniat aceasta.

Ce bani speră să găsească Guvernul

Economiștii sunt sceptici că autoritățile vor găsi aici banii care să astupe gaura de la bugetul țării, gaură ce anul viitor se va ridica pe peste 50 de miliarde, și care va trebui să fie acoperită de undeva.

„Aceste declarații arată disperarea Guvernului de a face rost de bani pentru 2024, an în care vor avea nevoie în plus de vreo 50 de miliarde de lei, bani care în momentul de față nu există în prognoza bugetară pentru anul viitor. Economiile sunt minore raportate la deficitul bugetar anunțat și la dorința de a reduce acest deficit spre 4-4,5%, cum arătau prognozele pentru anul viitor. E o floare care nu aduce primăvara, să zic așa din punct de vedere bugetar. E doar o măsură disperată și atât”, a declarat, pentru FANATIK, analistul economic Adrian Negrescu.

Datele Eurostat arată că cheltuielile cu protecția socială au crescut în România de la 1,17 miliarde euro în anul 2015, până la 2,1 miliarde în anul 2021. Practic, în doar șase ani, aceste cheltuieli s-au dublat, însă țara noastră cheltuie în continuare printre cei mai puțini bani pe protecție socială. Această sumă de 2,1 miliarde euro poate părea impresionantă, este egală cu deficitul de la pensii speciale asigurat de la buget pe anul 2022, însă aceștia nu sunt banii care se duc la persoanele cu dizabilități. Aceștia sunt banii care se duc pe asistența socială în general, adică înseamnă toată funcționarea DGSCAPC-urilor, centrele de bătrâni, centrele de copii, salariile funcționarilor, etc..

Datele ANPDPD arată că plățile lunare care se fac pentru persoanele cu dizabilități sunt de cel mult câteva sute de milioane de euro pe an. Spre exemplu, pentru persoanele cu handicap grav, statul român a plătit în luna septembrie pentru cei 331.165 de beneficiari, 138 de milioane lei. Suma medie plătită a fost de 419 lei. Anual, suma plătită trece puțin de 300 milioane euro. Pentru indemnizația de însoțitor, care se ridică la 1.898 lei, la nivelul întregii țări au fost 34.656 beneficiari, suma totală plătită în luna septembrie fiind de 65,7 milioane. Pentru familia sau reprezentantul legal al unui copil cu handicap grav statul a plătit în luna septembrie 17 milioane lei celor 47.575 de beneficiari. Suma plătită fiecăruia a fost de 359 lei.

„Ajutorul este foarte mic. Pentru gradul trei vorbim de un ajutor de 70 de lei. Ce să faci cu banii aceștia? Va spun din experiența mămicilor, sunt cei cu copiii cu sindrom Down, unul din părinți trebuie să renunțe la job pentru a rămâne acasă să aibă grijă de copil și să facă terapia copilului. Cum să trăiești cu 1.800 lei pe lună? Tratamentele sunt foarte costisitoare.

Indemnizația pentru handicap de grad I, cu tot cu bugetul complementar este de 570 lei pe lună; pentru gradul II este aproape 400 lei, iar gradul III doar 70 de lei. Și sunt persoane care nu au cum să supraviețuiască cu acești bani. Caută să scoată bani din orice doar de la pensiile lor speciale să nu taie bănuții”, a mai declarat, Maria Teodorescu, pentru FANATIK.