Eliminarea facilităților pentru IT-iști și constructori, soluția minune a Guvernului pentru deficitul bugetar. “Foamea de bani va rămâne și după”

Economiștii sunt de părere că eliminarea facilităților fiscale pentru domeniile IT și construcții (dar și agricultori) va afecta negativ cele două sectoare, principalele contribuitoare la creșterea economică. Aceștia însă, sunt de părere că, deși măsura este una necesară pentru echilibrul bugetar, ceea ce face Guvernul nu este decât o “cârpeală”, o soluție de moment ce ignoră esența problemei.

IT-ul și construcțiile, lovite de măsurile Guvernului

În urmă cu două luni, după lungi negocieri în coaliția de guvernare, Executivul promulga așa numită ordonanță a austerității prin care trebuia să scape de problema “găurii de 20 de miliarde” de la bugetul de stat. Fără reforme menite să eficientizeze administrația publică, cu principalele reduceri de cheltuieli venite de la “bunuri și servicii”, Guvernul părea totuși încrezător că a scăpat de problemele cu deficitul bugetar. După rotativa guvernamentală, noul ministru al finanțelor, Marcel Boloș, a ieșit însă cu veștile proaste – întâi pe surse, apoi public. “Deficitul e mare. Nu ne descurcăm fără să scoatem facilități”, arată stenogramele discuțiilor din PNL.

Așa cum avea să declare public, Comisia Europeană a atenționat România că dacă nu respectă ținta de 4,4% pentru acest an, atunci va avea suspendate fondurile europene de coeziune. “Nu putem sta cu mâna în sân, pentru că după 5 luni, 2,33% deficit bugetar nu este de joacă”, a spus ministrul liberal al finanțelor. Anterior, acesta susținuse că este pentru eliminarea facilităților fiscale, fiind propunerea sa pentru acoperirea deficitului.

“Avem situații în care anumiți beneficiari de facilități fiscale nu plătesc contribuția la asigurările sociale de sănătate. Propunerea cu care vom merge și o vom supune discuției în coaliție va fi aceea de aliniere a regulilor, pe care le avem în sistemul de facilități fiscale. Avem 3 mari beneficiari: IT, agricultură și construcții. Și aici vom încerca să uniformizăm aceste reguli de aplicabilitate”, a spus ministrul Marcel Boloș.

Digi24.ro

Doi angajați de la o bancă din București au văzut că un client avea o sumă mare în cont și i-au furat 140.000 €

Dacă la finalul lunii mai deficitul era de 2,3%, surse din domeniul finanțelor au precizat pentru FANATIK că la finalul lunii iunie acesta ajunsese deja la 3%, “și asta nu datorită ordonanței austerității, ci pentru că au fost o serie de venituri excepționale one-off”. De altfel, liderii coaliției au discutat toată săptămâna ce măsuri pot fi luate pentru creșterea veniturilor bugetare. Vineri, ultimele discuții din cadrul coaliției sugerau introducerea unor noi accize la produsele de viciu dar și eliminarea facilităților, însă doar pentru construcții și agricultori. “Este o minciună și o dezinformare faptul că cineva a luat în discuție așa ceva. IT-ul are o scutire la impozitul pe venit. Nu va exista discuția de scoatere a acestei facilități și nici nu a existat”, avea să declare premierul Marcel Ciolacu.

Dacă sau nu IT-ul va fi vizat de eliminarea acestor facilități rămâne de văzut, însă ultimele date ale INS, publicate vineri arată că acest sector, alături de cel al construcțiilor, au adus printre cele mai semnificative contribuții la creșterea de 2,4% a PIB-ului din primul trimestru. Eliminarea facilităților pentru aceste domenii ar putea afecta semnificativ aceste sectoare și să reducă contribuția lor, și deci să anuleze beneficiile aduse de creșterea încasărilor bugetare.

Măsura ar fi doar o soluție temporară

Măsura eliminării acestor facilități fiscale este cerută de mai mulți ani de către Consiliul Fiscal, fiind una dintre principalele măsuri propuse într-un studiu realizat în 2022 și la care au participat peste 20 de economiști români. Același lucru l-au recomandat și studiile similare comandate de la Banca Mondială și FMI. Este o măsură cerută aproape la unanim de vocile din domeniul fiscal. Același lucru l-a cerut zilele trecute și BNR prin vocea lui Eugen Rădulescu, director la Direcţia stabilitate financiară în cadrul Băncii Naţionale a României.

“Sunt atâtea scutiri, atâtea bonificaţii, ca să le spun aşa, de care beneficiază unele industrii sau unii plătitor de taxe, încât s-a ajuns să existe mai multe categorii de de oameni. Unele dintre aceste iertăciuni, să spunem, de taxe, sunt stridente şi greu de explicat. Pentru mine rămâne o enigmă cum este posibil ca sectorul IT, care are cele mai mari venituri din economie, să beneficieze de eliminarea impozitului pe venit. Oameni care câştigă, cei mai mulţi dintre ei, 2.000, 3.000, 4.000 euro pe lună nu plătesc impozit pe venit”, a declarat reprezentantul BNR, care nu s-a arătat îngrijorat de posibilitatea ca angajații din acest sector să părăsească România. “Tot auzim că vor pleca IT-ştii. Haida-de! Unde credeți că există impozite atât de mici în lumea largă încât vreunul dintre ei să plece?”

Digisport.ro

FOTO Mihai Stoica, umplut de sânge la Arena Națională, după ce FCSB a câștigat titlul!

Economiștii subliniază însă că, până să discutăm de posibilele efecte negative asupra acestor sectoare, efecte ce nu pot fi negate, eliminarea acestor facilități reprezintă în primul rând o obligație morală. În opinia acestora însă, problema acestor măsuri pentru controlul deficitului este că ele sunt doar soluții de moment. Facilitățile de care beneficiază IT-ul, construcțiile și agricultorii nu sunt singurele din sistem.

“Eliminarea oricărui beneficiu afectează – dar trebuie să ne punem o problemă de moralitate cu privire la aceste beneficii. Problema esențială este că, inclusiv aceste discuții privind eliminarea scutirilor din aceste zone, sunt tot de natura cârpelilor. Atâta timp cât la noi sarcina fiscală pe muncă depinde foarte mult de cum îți câștigi banii, și nu cât câștigi, nu rezolvăm problema de la temelie, astfel încât să asigurăm ‘a level playing field’.

Să nu mai distrugem liantul ăsta care se numește solidaritate și care face din orice populație o națiune prin tot felul de excepții. Avem aceeași situație și la drepturile de autor, și la pfa pe normă de venit, și la micro întreprinderi. Deci, dacă nu ne facem ordine plecând de la rezolvarea problemei, toate discuțiile astea punctuale nu o să reprezinte decât soluții pe termen scurt. Trebuie să eliminăm toate tratamentele privilegiate. Asta este de fapt cheia problemei. Ei se uită doar la există unele scutiri, păi cine le-a dat, nu tot ei? Scutirea la agricultori au dat-o anul trecut în iunie. Asta la două luni după ce s-a semnat PNRR-ul unde ne-am angajat să le eliminăm gradual. Așa punctual, vom discuta întotdeauna pe astfel de măsuri”, a declarat, pentru FANATIK, avocatul Gabriel Biriș, expert în fiscalitate.

Și economistul Bogdan Glăvan este de părere că eliminarea acestor facilități fiscale va avea repercusiuni negative asupra activității economice din aceste sectoare, însă subliniază că a nu mai avea astfel de duble măsuri reprezintă o stare de normalitate într-o economie. În opinia sa, tocmai acest lucru a dus la actualul dezechilibru bugetar cu care se confruntă Executivul.

“Dublele măsuri stimulează artificial anumite sectoare, le dezavantajează pe celelalte și proliferează mai apoi, prin lobby-ul pe care-l fac diversele grupuri de interese, așa cum am văzut și în cazul pensiilor speciale care de la o categorie au ajuns la 15, ceea ce periclitează și fac praf finanțele pe termen lung. Și exact asta s-a întâmplat în România. E o practică toxică.

Apoi, dezideratul nu trebuie să fie acela ca toată lumea să plătească impozite egale și mari. Dezideratul este ca impozitele să fie egale și mici. Este evident că dacă Guvernul mărește povara fiscală, căci despre asta este vorba, sectorul privat va plăti mai multe taxe, atunci ele își vor reduce activitatea față de nivelul anterior, ceea ce se va repercuta asupra prețurilor, asupra încasărilor la buget și asupra economiei subterane”, a declarat, pentru FANATIK, profesorul Bogdan Glăvan.

Guvernul nu ia în calcul reducerea cheltuielilor

Fostul ministru al economiei din Guvernul PNL-USR, Claudiu Năsui, este de părere că discuția despre noi taxe și impozite arată neputința actualei guvernări în a veni cu politici de reducere a cheltuielilor bugetare.

“Orice entitate pe lumea asta poate rezolva problema asta în două feluri, fie își reduce cheltuielile, fie își crește veniturile. Faptul că la noi nici măcar nu este o discuție cu privire la reducerea cheltuielilor arată un singur lucru: că aceste cheltuieli reprezintă un cost politic pentru oamenii de la guvernare mai mare decât creșterea taxelor. Adică grupurile de interese care primesc acele scheme de ajutoare de stat, numai vorbim de pensii speciale și tot felul de agenții, sunt mai influente și mai importante în ochii lor decât toată populația care va plăti aceste taxe.

Legea pensiilor speciale a venit fără impact bugetar tocmai pentru că impactul bugetar este zero. Nu taie nicio pensie specială, nu se desființează nicio pensie specială. Ei încep peste 5 ani și timp de 20 de ani se vor desființa gradual. De fapt e o non-desființare a pensiilor speciale, rămâne de văzut ce va spune Comisia, dacă va accepta acest lucru, deși se pare că au negociat-o. Ei nu se ating de aceste pensii, deci bugetul pe anul ăsta nu este afectat”, a declarat, pentru FANATIK, Claudiu Năsui.

În opinia fostului ministru USR actuala guvernare se face vinovată de un tipar clasic în care vine cu noi cheltuieli, prezentate drept investiții, după care caută o sursă de finanțare, care înseamnă noi taxe și impozite de regulă.

“Creșterile astea de taxe urmează fix același tipar comportamental al PNL și PSD – mai întâi cresc cheltuielile, lumea nu zice nimic pentru că ni se spune că sunt bani pentru investiții, să ne amintim de Anghel Saligny, 65 de miliarde bani din buzunarul nostru pentru interesele lor, apoi vine problema deficitului, ei promit că nu cresc taxele și în final ne spun că nu există nicio altă soluție decât creșterea taxelor. Nicio vorbă despre reducerea cheltuielilor. Ce urmează apoi? O nouă creștere a cheltuielilor”, a mai declarat fostul ministru al USR care se declară în favoarea eliminării facilităților fiscale, însă doar dacă măsura este însoțită de o reducere a impozitării muncii.

Economistul Bogdan Glăvan este de părere că atâta vreme cât Guvernul nu își reduce cheltuielile atunci va fi mereu nevoit să caute noi surse pentru suplimentarea veniturilor bugetare, adică noi taxe și impozite. Astfel, în opinia acestuia, în momentul în care o altă categorie bugetară va veni cu cereri de majorări salariale, Executivul va fi nevoit să găsească o nouă sursă de finanțare.

“Câtă vreme Guvernul nu face rost de bani din altă parte, mai exact din economisirea banului public, atunci nu vor face decât să bage mâna în buzunarul diverselor segmente din economia privată. E o guvernare puturoasă care nu are aplecare către măsurile ce necesită un pic de glagorie și efort. Și atunci merg pe soluțiile facile. Care sunt alea? Hai să mai punem niște taxe și apoi Dumnezeu cu mila. Nu contează că peste doi ani o să ai mai mare economia subterană. Problema de fond nu este rezolvată prin genul acesta de cârpeli.

Esența este că nu se întâmplă nicio reformă de fond. Statul a venit acum și zice că vrea mai mulți bani, dar foamea de bani va rămâne și după măsurile astea. Când următoarea categorie de bugetari va cere salarii mai mari, atunci va urma o nouă majorare de taxe. Oamenii nu gândesc pasul doi, la fel cum a fost și cu inflația, care a dus la proteste sociale, și aceste măsuri vor genera economie subterană, alte probleme și apoi vor spune că iar trebuie să facă ceva. Problemele de fond nu sunt rezolvate”, a declarat, pentru FANATIK, economistul Bogdan Glăvan.

De altfel, vineri, președintele PNL, Nicolae Ciucă, a confirmat că una din măsurile discutate vizează majorarea TVA, spunând că  vrea să aștepte “opinia specialiștilor” înainte de a fi de acord cu o astfel de măsură. “Atunci când vorbim de creşterea de TVA, trebuie să avem foarte mare grijă de efectele pe care le produce pentru că de regulă TVA, pe de o parte creşte inflaţia, pe de altă parte s-a demonstrat că nu de fiecare dată aduce creştere economică. Motiv pentru care aşteptăm să vină specialiştii”, a spus fostul premier.

În fapt, Consiliul Fiscal, condus de Daniel Dăianu, a realizat în 2022 un studiu privind măsurile necesare pentru reducerea deficitului bugetar. Printre recomandările acestui raport erau menționate: eliminarea tuturor scutirilor și a tratamentelor privilegiate, atât la impozitul pe profit, cât și la impozitul pe venit, eliminarea impozitului specific în HoReCa, revizuirea drastică a regimului impozitului pe venitul microîntreprinderilor, la fel și a impozitării pe norme de venit, păstrarea cotei unice + plafonarea bazei de calcul al contribuțiilor la maxim 3 salarii medii, pe suma veniturilor, fără excepții, astfel încât sarcina fiscală să depindă doar de cât câștigăm.

“Tot ce vedem în ultima perioadă nu sunt decât cârpeli făcute de oameni care nu înțeleg care sunt problemele sistemului. În momentul de față avem o serie de studii – cel făcut de Banca Mondială, cu cel cu reforma fiscală, plus cel cu pensiile – pe care s-au plătit 8 milioane de dolari.

Guvernul și Ministerul de Finanțe are cel mai bun studiu, oferit anul trecut de Consiliul Fiscal, la care am lucrat și eu împreună cu alți 20 de economiști români – niciunul din studiile din ultima perioadă, nici FMI sau BM, nu au vreun fiscalist român. Se vede asta pentru că ei iau niște modele de afară care nici nu pot fi implementate în România, cum a fost cazul cu valoarea de impunere pe grila notarilor – care e din studiul FMI-ului. Nu asta e soluția, să vorbim doar de scutirile astea. Vor aduce niște bani la buget, dar apoi vom continua aceeași discuție”, a mai declarat, pentru FANATIK, avocatul Gabriel Biriș.