Cazul polițistului achitat de instanță, după ce a accesat ilegal baza de date a instituției de 177 de ori

Un reportaj al jurnaliștilor de la Recorder, devenit viral în mediul online, a scos la iveală modul în care polițiștii din Bihor au acționat în momentul în care un coleg al lor a fost implicat într-un conflict cu fiica unui afacerist local.

Scandalul Recorder – Godină. Când au voie polițiștii să intre în bazele de date cu caracter personal

Agentul implicat în incident acuză, printre altele, că polițiștii din Oradea i-au furnizat femeii informații după ce au accesat baza de date a instituției, chiar înainte ca aceasta să poată completa o plângere penală (la 7 minute de la intrarea în sediul poliției). Polițistul își acuză colegii de acces ilegal într-un sistem informatic, precum și divulgarea unor date personale.

În mijlocul acestui scandal a apărut Marian Godină, care a criticat în termeni duri modul în care Reporter a relatat povestea. Mai mult, Godină spune că accesul polițiștii au procedat legal, interogând baza de date la primirea reclamației.

Ce se întâmplă, însă, dacă un polițist accesează baza de date a instituției fără a avea o reclamație la bază sau fără să fi primit ordin de la un superior? Aparent, acest lucru este ilegal, iar polițistul riscă cercetarea disciplinară și chiar condamnarea la închisoare. În realitate, nu se întâmplă așa.

Digi24.ro

Trupul unei tinere a fost turnat în beton în urmă cu peste 50 de ani. Abia acum polițiștii au aflat cine este și povestea ei ciudată

Un polițist care și-a verificat colegii, superiorii și pe un jurnalist, achitat definitiv de instanță

Unul dintre cele mai flagrante exemple în acest sens s-au petrecut la Secția 2 Poliție Ploiești, acolo unde agentul Ionel L. A accesat de 177 de ori baza de date administrată de DEPABD (Direcția pentru Evidența Persoanelor și Administrarea Bazelor de Date) și DRPCIV (Direcția Regim Permise de Conducere și Înmatriculare a Vehiculelor) de unde a extras informații cu caracter personal despre mai mulți colegi, despre șeful Poliției Ploiești, dar și despre un jurnalist incomod, care scria în termeni critici despre activitatea instituției.

Ionel L. A fost trimis în judecată pentru acces ilegal la un sistem informatic și a fost condamnat, pe fond, la doi ani de închisoare cu suspendare. La apel, instanța a decis să întoarcă decizia și să desființeze sentința anterioară, achitându-l pe polițist. Potrivit Curții de Apel Ploiești, fapta nu este prevăzută de legea penală.

Statutul polițistului interzice ancheta ”pe cont propriu”

Totuși, ce spune legea penală? Articolul 360 din Codul Penal arată că ”accesul, fără drept, la un sistem informatic se pedepsește cu închisoare de la 3 luni la 3 ani sau cu amendă” (alin 1). De asemenea, ”dacă fapta prevăzută la alin. 1 a fost săvârșită cu privire la un sistem informatic la care, prin intermediul unor proceduri, dispozitive sau programe specializate, accesul este restricționat sau interzis pentru anumite categorii de utilizatori, pedeapsa este cu închisoarea de la 2 la 7 ani” (alin.3).

Nu în ultimul rând, legea privind statutul polițistului arată că ”polițistului îi este interzis prin orice împrejurare să rezolve cereri care nu sunt de competența sa, ori care nu i-au fost repartizate de șefii ierarhici sau să intervină pentru soluționarea unor astfel de cereri” (Legea 360, art 43, alin b).

Digisport.ro

Femeia care și-a cumpărat un avion pentru a nu mai plăti mereu două locuri a intrat pe teren și internetul ”a explodat”

Procurorii din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Ploiești au arătat că agentul-șef adjunct de la secția 2 Poliție ”a accesat datele de stare civilă a unor lucrători de poliție sau ale membrilor acestora” în perioada 2013 – 2015, fără drept (cu depășirea împuternicirii primite), prin introducerea unui user-name și a unei parole. În perioada august 2014 – august 2017, agentul Ionel L. A deținut și funcția de vicepreședinte al Sindicatului Polițiștilor și vameșilor Prolex – Biroul Teritorial Prahova.

Șeful Poliției Ploiești, ”filat” ilegal de subalternul său

Audiat, agentul de poliție a explicat că, în jurul datei de 25 decembrie 2013, ar fi primit o informație conform căreia Comisarul șef Cristian Manea, șeful Poliției Ploiești, ar fi primit cu titlul de mită un autoturism de la administratorul unei societăți comerciale.

Deși codul de etică și deontologie al polițistului (aprobat prin HG 991/2005) arată că în cazul unor suspiciuni de corupție manifestate în cadrul instituției, omul legii are obligația de a-și informa superiorii și alte organe competente, agentul a decis să facă el însuși verificări în baza de date, pentru a stabili dacă informația este corectă.

Polițistul a mai susținut că știa numărul mașinii pentru că, în timpul serviciului, a observat respectivul vehicul care ”nu circula prudent”. Ulterior, el a căutat numărul de înmatriculare în baza de date a poliției și a aflat că aceasta a aparținut, în trecut, societății comerciale. Ulterior, și-a verificat și șeful, și a văzut că acesta deținea, în prezent, autoturismul.

Întrebat de ce, totuși, nu a sesizat pe nimeni, acesta a declarat că nu a obținut și alte date, astfel că nu a transmis informația organelor competente, pentru a efectua verificări suplimentare.

Polițistul era convins că șeful instituției ia mită de la comercianți

Potrivit datelor din dosar, polițistul și-a verificat șeful și ulterior, după ce a aflat că șeful poliției urmează să primească mită, diferite cadouri, de la comercianți care își desfășoară activitatea în zona Halelor Ploiești.

Astfel pe 5 decembrie 2014, el a accesat baza de date DRPCIV și verificat ce autoturisme dețin soția și fiul superiorului său.

”Inculpatul a mai arătat că a acționat în acest mod pentru stabili ce autoturisme deține familia M. pentru ca, ulterior, să le urmărească si să vadă dacă, atunci când ajung la domiciliul lor, descarcă din mașini bunurile primite de M. G. C. cu titlu de mită.

Mai mult decât atât, inculpatul a declarat că a și verificat aceste aspecte, dar, întrucât nu a văzut să se fi descărcat din mașini astfel de bunuri, a considerat că informația nu se confirmă, astfel că nu a transmis informația organelor competente să efectueze verificări”, se mai arată în dosar.

Un alt șef de poliție, vizat de ”anchetele” agentului zelos

Ionel L l-a verificat în același mod și pe șeful secției 3 Poliție Ploiești, despre care ar fi primit informații de la un coleg că se află la volan, sub influența băuturilor alcoolice.

”În aceste condiții, inculpatul a verificat numărul mașinii și domiciliul lui T. A. (șeful secției 3, n.r.) și s-a deplasat în acea locație pentru a constata personal comiterea unei posibile contravenții.

Ulterior, inculpatul a revenit asupra declarației sale și a arătat că, deși terminase programul de lucru, încă se afla la sediul Secției 2, când a auzit comunicându-se prin stație că au autoturism conduce sinuos pe drum.

De asemenea, inculpatul a declarat că a auzit întregul număr de înmatriculare al autoturismului prin stație, astfel că a fost întrebat de ce a verificat mai multe numere de înmatriculare până a ajuns la nr. de înmatriculare al autovehiculului lui T. A.

În aceste condiții, inculpatul și-a schimbat din nou declarația, arătând că nu mai știe cu exactitate dacă a auzit prin stație întreg numărul de înmatriculare sau doar o parte din combinațiile de numere și cifre, dar că prin stație s-a comunicat că este un autoturism marca VW, de culoare neagră și din acest motiv a consultat datele de identificare ale mai multor autoturisme până a identificat autoturismul lui T. A., care este un autovehicul marca VW, de culoare neagră.

Totodată, inculpatul a declarat că, după ce a identificat în baza de date administrată de D.R.P.C.I.V. autoturismul proprietatea lui T. A., a plecat cu autoturismul de serviciu la domiciliul acestuia și l-a așteptat acolo, considerând că poate constata o contravenție sau o infracțiune”, se arată în dosarul consultat de FANATIK.

Cazul jurnalistului incomod. I-au fost verificate datele personale pentru că ”făcea poze dintr-o mașină”

În fine, și jurnalistul ploieștean Cătălin Stavri, care în perioada 2014-2016 a publicat dezvăluiri despre șefii din poliție, pe site-urile stopinfractori.ro și incomod.ph, a ajuns să fie verificat de polițistul curios, fără ca acesta să fie vizat în mod direct de o anchetă a poliției. Întrebat care este motivul pentru care a interogat baza de date a poliției, acesta a justificat prin faptul că l-ar fi observat pe respectivul jurnalist făcându-i poze.

”La data de 30.12.2014, la ora 00:11:07, deși nu se afla în exercitarea atribuțiilor de serviciu, folosind stația mobilă, inculpatul a accesat bazele de date administrate de D.E.P.A.B.D. si, folosind ca si criteriu de căutare codul numeric personal, a consulat datele de stare civilă ale numitului S. C., ziarist.

În urma verificărilor efectuate s-a stabilit că inculpatul, în exercitarea atribuțiilor de serviciu, nu a avut nicio lucrare în care ar fi trebuit să consulte datele de stare civilă ale sus-numitului, mai ales că la data accesării si consultării figura în pontaj liber.

Din declarația inculpatului rezultă că, la data și ora mai sus indicate, se afla în parcarea blocului în care locuiește și i s-a părut că o persoană care se afla într-o mașină ca cea proprietatea lui S. C. îi făcea poze. În aceste condiții, a consultat datele de stare civilă ale numitului S. C. pentru a vedea dacă el îi face poze”, se arată în dosar.

Ulterior, Cătălin Stavri a dezvăluit pentru ziare.com că nu a fost înștiințat niciodată oficial că datele personale i-au fost verificat de agentul Ionel L. ”Polițistul respectiv nu avea nicio lucrare, nicio ancheta în lucru, nicio sesizare care să mă vizeze și care să-i fi dat dreptul legal să mă verifice pe mine și datele mele de stare civilă”, a precizat Stavri pentru sursa citată.

Sute de interogări ale bazelor de date, pentru cadourile de Crăciun ale membrilor sindicatului

În fine, alte sute de interogări ale bazei de date au fost făcute de polițistul prahovean pentru a verifica ”numărul de copii ai membrilor de sindicat”, în vederea acordării unor cadouri de Crăciun. Această variantă a fost confirmată atât de șeful sindicatului cât și de o parte din persoanele verificate, care au declarat că Ionel L. A avut acordul lor pentru intergorea bazelor de date.

Instanța de fond a stabilit că polițistul a încălcat procedura și în acest caz, pentru că bazele de date ale instituției pot fi interogate doar în condiții speciale (punerea în executare a mandatelor, stabilirea identității persoanelor împotriva cărora au fost dispuse măsuri legale, activitate informativă, etc).

În această cauză, Curtea de Apel Ploiești a sesizat Înalta Curte de Casație și Justiție, respectiv completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, care să stabilească dacă ”interogarea unei baze de date, neurmată de efectuarea ulterioară a unor acte specifice exercitării atribuțiilor de serviciu”, poate fi considerată acces ilegal la un sistem informatic.

În septembrie 2021, Curtea Supremă a respins sesizarea, motivând că solicitarea nu a vizat interpretarea cu valoare de principiu (o problemă de drept) a unei dispoziții legale, ci aplicarea acestora la un caz particular.

Curtea de Apel Ploiești l-a achitat pe polițistul curios: ”Nu poate fi demonstrat interesul personal”

Într-un final, Curtea de Apel Ploiești a stabilit că nu se poate dovedi fără dubiu că agentul a folosit baza de date în interes personal, deși procurorii îl acuzaseră că acesta se afla în conflict cu cei doi șefi pe care i-a ”filat”.

”Contrar considerentelor instanței de primă jurisdicție, Curtea consideră că în cazul verificărilor efectuate cu privire la M. G. C., T. A. și Stravri C., nu se poate reține că aceste verificări ar fi fost efectuate de către inculpat cu depășirea limitelor autorizării, scopul menționat al verificărilor, respectiv existența unui interes personal al inculpatului, nefiind demonstrat dincolo de orice dubiu rezonabil.

Existența unor animozități pe linie profesională, a unor nemulțumiri la adresa unor funcționari cu atribuții de comandă, nu numai că nu sunt pe deplin demonstrate de acuzare, dar, în măsura în care s-ar fi demonstrat că acestea l-ar fi determinat pe inculpatul apelant să acceseze fără drept bazele de date menționate în rechizitoriu, informațiile astfel obținute ar fi trebuit valorificate în sensul de a servi unor astfel de interese.

În aceste condiții, instanța va reține că motivul pentru care inculpatul ar fi recurs la interogarea bazelor de date nu este susținut de elemente de ordin probator consistente, fiind de fapt simple alegații. Cum nici activitatea ulterioară acestor interogări nu poate demonstra dincolo de orice dubiu rezonabil existența unui interes extraprofesional, Curtea va reține că în cauză nu este îndeplinită condiția depășirii limitelor autorizării”, se arată în motivarea instanței.

Judecătorii spun că jurnalistul chiar merita să fie verificat

Judecătorii susțin că nici măcar în cazul jurnalistului verificat de polițist, nu se poate vorbi despre un interes privat.

”Deși apărarea inculpatului nu a fost verificată, contrar susținerilor primei instanțe, Curtea va reține că în ipoteza în care unui lucrător din cadrul Biroului de Investigații Criminale i se face o fotografie în loc accesibil publicului, acesta are temei de a sesiza o structură specializată din cadrul M.A.I în vederea efectuării unor verificări de specialitate cu privire la persoana interesată să obțină o fotografie a lucrătorului de poliție și a motivului pe care l-ar justifica aceasta din urmă”, se mai arată în decizia Curții de Apel Ploiești.

Din aceste considerente, Curtea de Apel Ploiești l-a achitat pe polițistul care și-a filat șefii și a făcut verificări legate de un jurnalist incomod, pentru că ”fapta nu este prevăzută de legea penală”. Cu alte cuvinte, potrivit argumentelor oferite de judecători, orice polițist care deține un user și o parolă poate accesa bazele de date ale instituției în orice moment și poate accesa datele personale ale oricui, atât timp cât nu i se poate imputa faptul că a folosit aceste informații în interesul său privat.