Profesorul Adrian Vlad de la UMF Victor Babeș Timișoara a vorbit despre principalele cauze ale acestui fenomen, printre care pandemia de Covid-19.
Așadar, un scenariu de luat în calcul e că boala a fost declanșată tocmai de infectarea cu SARS-CoV-2. Totodată, medicul spune că virusul ar putea distruge celulele pancreatice, lucru dezbătut în acest moment la nivel mondial, mai ales că ar exista o legătură directă între hiperactivarea mecanismului imun și diferitele celule ale organismului.
”Am pacienţi cu diabetul pediatric, dat fiind faptul că mă ocup de elaborarea Registrului Român de Diabet al Copilului. Acest lucru îl realizez obţinând date de la pediatri care tratează pacienţi cu diabet. În general, cazurile diagnosticate în România la copil sunt cazuri de diabet zaharat de tip 1, ceea ce înseamnă diabet zaharat insulino-dependent, viaţa acestor copii depinde de administrarea de insulină. Sunt şi cazuri diagnosticate cu diabet zaharat de tip 2 sau alte tipuri de diabet zaharat dar sunt mult, mult mai puţine în România”, e explicat medicul pentru News.ro.
De asemenea, medicul a făcut o analiză a numărului de cazuri înregistrate în țara noastră în ultimul an.
”Trendul ascendent există de când avem informaţii la nivel naţional privind incidenţa diabetului zaharat de tip 1. La copiii cu vârsta cuprinsă între 0 şi 14 ani există un ritm de creştere anual cam cu 5,5 – 6% şi acest lucru l-am constatat pe perioada 1996 – 2015, deci pe 20 de ani de urmărire, după care a urmat o periodă de stagnare urmată în ultimii doi ani de o creştere spectaculoasă cam cu 31% a incidenţei, în anul 2021, din acest an avem ultimele date, faţă de anul 2019.
Anul trecut pe grupa de vârstă 0-14 ani incidenţa a fost de 14,9 cazuri la suta de mii de locuitori. Cazuri nou diagnosticate anul trecut la suta de mii de locuitori. La grupa de vârstă 0-17 ani, incidenţa a fost ceva mai mică, 13,8 la suta de mii de locuitori. Aceste cifre situează România în rândul ţărilor cu incidenţă mare a diabetului zaharat de tip 1. Între 10 şi 20 la suta de mii de locuitori se consideră o incidenţă mare. Pentru comparaţie vă spun că la grupa de vârstă 0-14 ani la care incidenţa este acum de 17, 5 la suta de mii de locuitori în anul 2002, în urmă cu 20 de ani, era 6,1. În 1996 era undeva în jur de 4”, a completat profesorul Adrian Vlad.
Medicul ia în considerare scenariul prin care boala ”să fi activat sistemul imunitar”, dar și faptul că diabetul e declanșat de alimentație.
”Se atribuie un rol factorilor de mediu, diabetul zaharat este o boală autoimună şi declanşarea acestor mecanisme autoimune care duc la distrugerea celulelor pancreatice care produc insulină şi fac în final acest diabet zaharat de tip 1, această activare imună este favorizată de o serie de factori de mediu între care diverse infecţii comune sezonului rece, spun acest lucru pentru că diabetul de tip 1 se diagnostichează mai frecvent iarna decât vara, s-a şi demonstrat de fapt că diverse infecţii ar juca un rol în această patogenie”, mai explică Vlad.
Alți factori menționați de medic ar fi obezitatea și izolarea în propria locuință.
”Faptul că stând în casă, copiii s-au mişcat mai puţin, a crescut ponderea obezităţii la copii, şi acest lucru poate să contribuie la declanşarea diabetului, chiar şi a celui de tip 1, faptul că, stând în casă şi nefiind expuşi la soare e mai probabil să aibe carenţă de vitamina D şi şi acesta este un factor cunoscut de multă vreme ca fiind un declanşator al diabetului zaharat de tip 1, deci o serie de factori legaţi de virusul în sine, cu o contribuţie directă a virusului sau a acestor efecte colaterale ale pandemiei, tot acest context de izolare, de stat în casă ar fi putut contribui şi probabil au contribuit”, a transmis medicul.
Boala e serioasă și îi obligă pe cei bolnavi să țină un echilibru perfect pe toata durata vieții, pentru a nu risca complicații sau chiar decesul, subliniază Vlad.
”Ei trebuie să menţină un echilibru, imaginaţi-vă un echilibrist care merge pe sârmă şi trebuie să menţină acest echilibru, să nu cadă nici într-o parte nici în alta. La ora actuală, tehnologia vine în sprijin, există pompe intelgente de insulină, injectează insulina în funcţie de valoarea glicemiei, este un ajutor mare, există senzori care măsoară continuu valoarea glicemiei şi o arată pe un ecran, aceşti copii pot şti tot timpul ce valoare a glicemiei au”, a concluzionat expertul.
Din păcate, multă lume află că suferă de această boală prea târziu, pentru că simptomele apar doar atunci când distrugerea celulelor producătoare de insulină e în proporție de 90%.
Printre simptomele la care trebuie să fie atenți părinții se numără urinatul prea des și setea exagerată. Singurul lucru pe care părinții pot să-l facă pentru a preveni îmbolnăvirea celor mici e asigurarea unui stil de viață sănătos, cu o alimentație corespunzătoare care să prevină obezitatea și alte boli.