Ce a ajuns să facă un fermier disperat că rămâne cu marfa nevândută: „Am vrut să donez, dar m-a bătut birocrația”

De-a lungul timpului fermierii au încercat să explice autorităților că nu mai pot continua să producă dacă nu sunt susținuți și ajutați în momente cheie. Legumicultorii spun că sunt lăsați de izbeliște atunci când trebuie să-și vândă marfa și nu puțini dintre ei au ales să arunce pe câmp tone întregi de produse.

Culmea, spun oamenii, nici măcar să doneze legumele pe care le produc nu pot. Mulți dintre ei au mers la azile de bătrâni sau spitale, dar acolo s-au lovit de o birocrație ieșită din comun și imposibilă pentru un agricultor.

Ce a ajuns să facă un fermier disperat că rămâne și anul acesta cu marfa nevândută!

Andrei Cosmin a pus anul acesta cartofi și a sperat că măcar își va recupera investiția. Disperat de prețul redus pe care îl oferă intermediarii, fermierul a încercat să vândă totul pe internet.

A postat un anunț pe un grup al fermierilor în care a transmis că este gata să își dea marfa și pentru 50 de bani kilogramul. De remarcat că la piață, o cantitate similară ajunge chiar și la 3 lei, în funcție de locul de unde cumperi.

Digi24.ro

Florin Piersic se află în stare gravă, anunță medicii de la Spitalul Foișor. Actorul are septicemie

În ciuda prețului redus și chiar a solicitărilor celorlalți fermieri de a nu pune piața cartofilor pe butuci, fermierul nu a avut prea mult succes. Nu este singurul care se plânge de lipsa cumpărătorilor.

În vară, mai mulți legumicultori au aruncat tone întregi de vinete sau ardei direct pe câmp. Aceștia i-au transmis atunci și un mesaj disperat premierului Cîțu, un premier care anunța de zor că economia duduie.

Birocrația, piedică pentru donațiile fermierilor

Supărați că nu reușesc să-și vândă marfa și amuzați de propunerea MADR, adică o platformă pe care nimeni nu o mai folosește, fermierii au vrut chiar să doneze.

Concret, există o lege a risipei alimentare, dar nu de mare ajutor. În ciuda dezbaterilor și a numeroaselor amânări, aceasta nu a propus obligații ferme, ci mai degrabă recomandări.

Digisport.ro

FOTO Tehnologia a intervenit, după momentele de la Madrid care au provocat un scandal imens. Rezultatele

„Am vut să donez, dar m-a bătut birocrația. Acesta este adevărul. Am mers la un azil de bătrâni, dar mi-au cerut la acte de ne-am lăsat păgubașe ambele părți. Am rămas mirat pentru că ei au rămas șocați atunci când m-au văzut în poarta azilului cu ardei kapia.

Am vrut să fac o faptă bună, dar oamenii n-au putut să primească. E nevoie de certificate de calitate, de alergătură serioasă. Cine are timp de așa ceva?” a spus pentru FANATIK Dinu Raicu, legumicultor din zona Ialomiței.

Conform statisticilor oficiale, în România, aproximativ 2,55 milioane de tone de alimente se aruncă în fiecare an. Cele mai multe sunt fructele şi legumele, adică exact produsele fermierilor.

Cum poate fi donat excedentul de fructe sau legume

Potrivit ghidului privind donarea de alimente, obiectivul însuși al normelor de igienă a produselor alimentare, și anume prevenirea contaminării produselor alimentare (și, prin urmare, evitarea degradării ca urmare a dezvoltării bacteriilor) pentru protejarea sănătății umane, contribuie, de asemenea, la reducerea risipei de alimente.

Regulamentul (CE) nr. 852/2004 privind igiena produselor alimentare se aplică tuturor unităților producătoare de alimente. Cele mai relevante cerințe legate de redistribuirea produselor alimentare sunt:

• înregistrarea unității la autoritățile competente (care poate consta într-o simplă procedură de notificare a autorității, competente naționale cu privire la activitățile sale sau la o schimbare semnificativă a activităților)
• aplicarea bunelor practici de igienă
• punerea în aplicare a procedurilor pe baza principiilor HACCP.

Regulamentul (CE) nr. 852/2004 nu prevede norme foarte detaliate, ci cerințe generale, de exemplu, pentru evitarea contaminării produselor alimentare, care trebuie să fie respectate de către toți cei implicați.

Aceste norme de igienă a produselor alimentare, care oferă o flexibilitate mare sub aspectul punerii în aplicare, sunt singurele care se aplică și în cazul celor implicați în prelucrarea doar a produselor alimentare care nu sunt de origine animală, de exemplu, fructe, legume, fructe în coajă lemnoasă, pentru redistribuire ulterioară.