News

Ce a pățit un român care s-a angajat curier în Germania. „Este corupție. Condițiile sunt mizerabile”

Experiența amară a unui român care s-a angajat curier în Germania. „Nu ești tratat decent, superiorii încalcă regulile și închid ochii”
10.12.2023 | 16:17
Ce a patit un roman care sa angajat curier in Germania Este coruptie Conditiile sunt mizerabile
Curierii care vin din țări sărace susțin că sunt exploatați în numele profitului / Foto: BNN
ADVERTISEMENT

Explozia firmelor de curierat, cu angajați din ce în ce mai mulți din țările sărace, este deseori similară cu abuzurile, unde ființa umană este doar un obiect supravegheat de tehnologia digital.

Muncește șase zile din șapte, chiar 14 ore pe zi

Este cazul și unui român, care este angajat curier în Germania. Alexandru Radu (numele i-a fost modificat pentru protecție) este unul din miile de angajați din Europa de Est care este exploatat de această industrie, scrie Badische Neueste Nachrichten.

ADVERTISEMENT

Alexandru (19 ani) nu vorbește mai deloc limba germană. Dar nici nu are nevoie, într-un sistem care reduce omul la un robot supravegheat de alt robot. Sistemul de navigație și scanerul pentru colete îi sunt suficiente să ajungă la destinație. Pesemne că angajatorii consideră că pentru cei ca el nici nu merită schimbate cuvinte, ca între oameni.

Alexandru muncește șase zile din șapte, petrece și 14 ore la volan, pentru a livra colete în diferite zone din sudul Germaniei, scrie Libertatea.

ADVERTISEMENT

Viteză și iar viteză

Totul este monitorizat, pentru ca șefii lui Alexandru să știe cât de repede muncește românul. Viteza din ce în ce mai mare este esențială în activitatea de curierat. Viteza înseamnă mai multe livrări iar mai multe livrări înseamnă mai mulți bani.

Dragana Bubulj, care lucrează la rețeaua de consultanță Fair Mobility din Stuttgart (și face munca de traducător pentru român), spune că este vorba de „exploatarea structurală a oamenilor”, potrivit sursei citate.

ADVERTISEMENT

„Fair Mobility, rețeaua de mobilitate echitabilă, este o instituție a Federației Germane a Sindicatelor (DGB) care își propune să educe angajații din industria coletăriei”. Potrivit Draganei Bubulj, „Șoferii adesea nu își cunosc drepturile și vorbesc puțin sau deloc limba germană”.

Potrivit Fair Mobility, majoritatea celor care activează în industria curieratului vin din România, Turcia, Bulgaria, Macedonia, Croația, Serbia și Irak.

ADVERTISEMENT

Presiune uriașă de Sărbători

„Giganții din industrie precum Amazon, Hermes, GLS și DPD îi atrag cu promisiuni de avansare și un viitor strălucit, dacă sunt dispuși să depună efort. Marea problemă, așa cum o descriu experții de ani de zile, este că modelul de afaceri funcționează bine atunci când cea mai slabă verigă de la sfârșitul lanțului de aprovizionare depășește granițele legale și etice”.

Dragana Bubulj spune: „Trebuie să lucrezi mai multe ore decât s-a convenit contractual și adesea nu ești plătit pentru ele. Daunele vehiculului sau pierderea pachetului vor fi deduse din salariu”.

Sfârșitul anului și sărbătorile pun o presiune uriașă asupra angajaților. „Mulți sunt angajați înainte de această dată și apoi, pur și simplu, concediați după Crăciun: în unele cazuri, lucrătorii de livrare nu primesc ultimul salariu lunar. Următorii șoferi vor fi angajați apoi anul viitor, în speranța unei promovări”.

„Aici e corupție”

Alexandru și-a pus la rândul lui speranțe: „Lucrez în industrie de un an și două luni. Cu greu aș fi putut obține un loc de muncă mai bun, pe atunci. Din experiența mea, aici lucrurile sunt foarte corupte. Condițiile de muncă sunt mizerabile. Regulamentele sunt încălcate în fiecare zi, fără a fi luată nicio măsură reală”.

„Radu conduce pentru un subcontractant, în numele unuia dintre cei mai mari și cunoscuți furnizori de servicii de colete. El povestește: Mă trezesc la patru dimineața și conduc 30 de minute până la depozit. Mai întâi îmi fac planul pentru tură. Asta înseamnă că îmi aranjez adresele, deoarece voi conduce spre ele mai târziu. Când pornește transportorul de colete, îmi selectez pachetele numerotate, le scanez și le încarc”.

Lucrează pe o dubă Mercedes vechi, care uneori îi face necazuri. Lucrează până la 14 ore pe zi. Înainte de Crăciun, programul poate să fie și mai dur. „Nu am pauze reale. Am de obicei sandvișuri și mâncare gătită acasă la mine, pe care le mănânc între opriri. Asta îmi ia cinci, până la zece minute. Toaletele pe care le folosesc sunt de obicei la benzinării sau companii unde furnizez pachete”.

„Sindicatele și politicienii discută de multă vreme despre îmbunătățiri în industrie. Dar nici reglementările care există deja nu funcționează, spune Radu. Salariul minim legal de 12 euro pe oră este o lume complet străină pentru el.
Dar nu aceasta este problema marilor companii ale căror sigle le poartă deseori șoferii de colete pe uniforme, dar pentru care nici măcar nu sunt angajați, pentru că lucrează pentru subcontractanți”.

Românul declară: „Am avut multe experiențe neplăcute. Una dintre ele a fost că am adus în companie un prieten care apoi nu și-a primit salariul. Nu cred că ești tratat decent câtuși de puțin. Superiorii mei încalcă toate regulile și închid ochii la toate greșelile și problemele din companie”.

Tratați „ca niște animale”

„Clienții ar trebui să înțeleagă că întârzierile coletului nu sunt doar vina curierilor. Este și vina șefilor care nu își motivează angajații, îi tratează ca pe niște animale”, spune Alexandru

„Potrivit reprezentanților angajaților, problema de bază constă în structura industriei. Serviciile mari de curierat și coletărie acționează ca antreprenori generali; livrarea este de obicei efectuată de subcontractanți. Relațiile de muncă ale muncitorilor sunt, așadar, complet netransparente și conduc la dependențe”, spune Dragana Bubulj.

 

 

 

ADVERTISEMENT
Tags: