Reconciliere surpriză între Turcia și Grecia. După șase ani de tensiuni, Recep Erdogan a pus piciorul la Atena

Prezent la Atena cu o delegație numeroasă, președintele turc Recep Tayyip Erdogan a declarat că dorește să „deschidă un nou capitol” în relațiile tumultuoase dintre Grecia și Turcia. Această vizită confirmă o încălzire diplomatică între cei doi rivali istorici, în timp ce Ankara rămâne înglodată într-o criză economică profundă.

Erdogan, pe pământ grecesc după șase ani

Deși nu este nici pe deplin momentul pentru a rezolva dezacordurile profunde care au învrăjbit cele două părți timp de decenii (delimitarea platoului continental, a zonelor economice exclusive, demilitarizarea insulelor grecești din Marea Egee sau soarta minorităților musulmane din Tracia), această vizită ar oferi ocazia de a găsi puncte de convergență în chestiuni minore, de la acordarea de vize de 72 de ore pentru turiștii turci până la lansarea unor săpături arheologice comune.

Dar, totuși, este o vizită importantă. La șase ani de la ultima sa călătorie în Grecia, președintele turc Recep Tayyip Erdogan s-a deplasat, joi, la Atena pentru a „deschide un nou capitol” în relațiile furtunoase dintre Turcia și Grecia doi rivali istorici și parteneri NATO. După ce a discutat cu președintele Republicii, Katerina Sakellaropoulou, șeful statului turc s-a întâlnit cu premierul Kyriakos Mitsotakis.

Ambii lideri s-au confruntat cu succes cu urnele de vot în acest an. „Sunt doi oameni puternici, ale căror formațiuni de opoziție din țările respective nu sunt în cea mai bună formă. Deci au o mână mai liberă” pentru a orchestra această apropiere, analizează Didier Billion, specialist în Turcia și Orientul Mijlociu la Institutul de relații internaționale și strategice (Iris).

Digi24.ro

Doi angajați de la o bancă din București au văzut că un client avea o sumă mare în cont și i-au furat 140.000 €

„Prietenul meu, Kyriakos”

Înaintea vizitei sale, Recep Tayyip Erdogan a dorit să ia legătura cu premierul grec. „Prietenul meu Kyriakos, nu te vom amenința dacă tu nu ne ameninți pe noi”, a declarat el într-un lung interviu acordat unuia dintre cele mai importante ziare din Grecia, I Kathimerini, în ajunul vizitei sale. „Să consolidăm cooperarea bilaterală în toate sectoarele: economie, comerț, transporturi, energie, sănătate, tehnologie, educație și tineret”, a îndemnat Erdogan. „Dacă diferențele sunt abordate prin dialog și se găsește un teren comun, este în beneficiul tuturor”, a insistat el, scrie France 24.

Scopul vizitei președintelui turc în Grecia este de a confirma detensionarea care a început în această vară, după ce cei doi lideri s-au întâlnit în marja summitului NATO de la Vilnius, în Lituania. Cu această ocazie, Grecia și Turcia au convenit asupra unei noi „foi de parcurs” pentru relația lor bilaterală.

În pragul unei confruntări, în 2020

Această încălzire diplomatică intervine după ani de dezacorduri între cei doi vecini, a căror rivalitate își are rădăcinile în perioada de dominație exercitată de Imperiul Otoman – al cărui moștenitor este Turcia – până la independența Greciei în 1832. În centrul disputei greco-turce: delimitarea frontierelor în Marea Egee și a zonelor de exploatare maritimă.

Aceste dispute teritoriale de lungă durată au ajuns la apogeu în 2020, când Ankara a trimis o navă de explorare a hidrocarburilor însoțită de nave de război în apele grecești. Încă de anul trecut, Recep Tayyip Erdogan a făcut amenințări abia voalate cu o intervenție militară, acuzând Grecia că „ocupă” insulele din Marea Egee: „Am putea sosi brusc într-o noapte”, a declarat președintele turc.

Digisport.ro

A renunțat la sportul profesionist și a devenit ”cea mai frumoasă actriță de la Hollywood”

Dar solidaritatea de neclintit arătată de Atena după cutremurul care a lovit sudul Turciei în februarie și a ucis cel puțin 50.000 de persoane a schimbat situația. De atunci, tonul bilateral s-a mai domolit, făcând din nou posibil dialogul la cel mai înalt nivel al guvernului.

Ca urmare, tensiunile au scăzut cu câteva trepte în decurs de câteva luni: fluxul de refugiați din Turcia a fost redus, iar încălcările spațiului aerian grec de către avioanele de luptă turcești, care erau ceva obișnuit, au dispărut practic. În ceea ce privește conflictul din estul Mediteranei, securea războiului pare să fi fost îngropată.

„Să nu ducă dezacordurile la crize”

Kyriakos Mitsotakis a declarat la sfârșitul lunii septembrie că este pregătit să „găsească o soluție pe baza dreptului international”, reamintind totodată „disputele teritoriale majore” care există între cele două țări. „Este important ca dezacordurile să nu ducă la crize”, a insistat de asemenea purtătorul de cuvânt al guvernului, Pavlos Marinakis, la postul public de televiziune ERT, și că „fiecare ocazie de dialog, cum ar fi cea foarte importantă din 7 decembrie, ne duce înainte”.

Pentru Antonia Zervaki, profesor de relații internaționale la Universitatea din Atena, „dialogul este singurul instrument pentru a găsi o cale de a elabora o foaie de parcurs pentru delimitarea apelor din Marea Egee”. Cu toate acestea, problemele controversate – cum ar fi statutul insulei Cipru – au fost lăsate deoparte în timpul acestei vizite scurte de cinci ore.

Prima etapă a apropierii greco-turce ar trebui să permită realizarea de progrese pe o agendă consensuală, cu o serie de acorduri bilaterale privind turismul, economia, sănătatea, educația, agricultura și migrația. Vizita președintelui Erdogan marchează o dorință de a stabiliza relațiile cu vecinii săi într-un context geopolitic tulbure. Apropiindu-se de Grecia, Erdogan îi liniștește și pe europeni, care îl critică pentru poziția sa vehement anti-israeliană și pentru sprijinul acordat Azerbaidjanului împotriva Armeniei.

UE așteaptă „un ton nou” din partea Turciei

În ajunul acestei vizite în Grecia, eurodeputatul spaniol Nacho Sanchez Amor, raportor al Parlamentului European pentru Turcia, a avertizat Ankara. „Evitarea unui ton agresiv și amenințător este ușoară, imediată și gratuită. (…) Sunteți complet izolați. Singurul vostru prieten adevărat este Azerbaidjanul”, a declarat oficialul european într-o conferință de presă la Istanbul.

„Având în vedere situația sa geopolitică și geografică complicată, Turcia are multe probleme de rezolvat. Unii îl acuză pe Erdogan de duplicitate, dar de câțiva ani încoace nu a făcut prea multe pași greșiți în ceea ce privește interesele de politică externă ale Turciei”, spune Didier Billion.

Pe de altă parte, în ultimul său raport privind stadiul negocierilor cu țările candidate la UE, publicat în noiembrie, Comisia Europeană a remarcat că „politica externă unilaterală a Turciei rămâne în contradicție cu prioritățile UE”. „Ne așteptăm la un nou ton și la semne de reangajare din partea Turciei”, a declarat Nacho Sanchez Amor, în timp ce UE încearcă să discute cu Ankara cea mai bună modalitate de a împiedica Rusia să eludeze sancțiunile impuse de Occident.

Un dialog „kazan-kazan”

Pe lângă nevoia de reechilibrare a diplomației turcești, chestiunea economică joacă și ea un rol în această apropiere, în special pentru Turcia, care se află într-o criză profundă. Ankara are nevoie disperată de investiții occidentale pentru a-și consolida economia. Potrivit lui Recep Tayyip Erdogan, a venit momentul să deschidă un „nou capitol” cu Grecia. El promite un parteneriat „în avantajul tuturor”.

„Timp de decenii, Grecia a fost o problemă pentru Turcia în relațiile sale cu UE. Dar Erdogan dorește să reactiveze legăturile cu anumite țări europene, care au fost grav afectate, în special cu Franța. Prin urmare, este în interesul său să îmbunătățească relațiile cu Grecia”, subliniază Didier Billion. „Cu toate acestea, trebuie să rămânem prudenți. Calmul actual nu înseamnă că nu vor exista noi perioade de tensiune”, avertizează expertul.

Deocamdată, Atena și Ankara au tot interesul să continue acest dialog „win-win” („kazan-kazan”), așa cum a subliniat Recep Tayyip Erdogan în fața parlamentarilor turci în ultimele zile. Grecia, pentru a-și consolida poziția de putere stabilizatoare în regiune, cu o influență geostrategică în creștere. Turcia, pentru a menține echilibrul precar al jocului său diplomatic și a nu-și compromite încercarea de a atrage investiții occidentale pentru a-și relansa economia.

Răbdare cu Ankara

Izolat international, șeful statului turc a atacat în repetate rânduri Occidentul în timpul campaniei sale electorale din luna mai și a profitat de o vizită în Germania luna trecută pentru a condamna sprijinul acordat de Berlin Israelului în războiul său împotriva Hamas. Însă UE nu a răspuns dur.

Șeful diplomației europene, Josep Borrell, și comisarul european responsabil pentru țările vecine ale UE, Oliver Varhelyi, au propus săptămâna trecută să se reia și să se îmbunătățească dialogul și cooperarea cu Ankara. În ceea ce privește negocierile de aderare a Turciei la UE-27 – țara are statutul de candidat din 1999 – acestea sunt înghețate din 2018. Și va fi nevoie în continuare de timp și de multă diplomație pentru ca ele să fie reluate.