De-a lungul timpului, omenirea a fost fascinată de pietre runice și de tot ce au avut legătură cu ele. În urmă cu 3 ani, arheologii norvegieni anunțau că au descoperit cea mai veche piatră runică de pe glob. Se pare că aceasta fusese gravată în urmă cu mai bine de două milenii. Blocul de gresie brună, care măsoară doar 30 de cm, a fost descoperit pe un câmp funerar în anul 2021, lângă lacul Tyrifjorden, Oslo, în timpul lucrărilor unei linii de cale ferată. Inscripțiile istorice sugerează că piatra runică ar fi fost gravată între anul 1 şi anul 250 d.Hr. și era probabil un omagiu adus persoane înhumate din locul acela. Dar ce înseamnă, de fapt, o piatră runică?
Ce este o piatră runică. În epoca vikingilor, pietrele de pe morminte aveau inscripții formate din rune, cel mai vechi alfabet cunoscut vreodată în Scandinavia. Conform specialiștilor, o piatră runică reprezintă o piatră înălțată care are inscripții pe ea. Această tradiție a pietrelor care aveau inscripții runice a apărut prima oară în secolele al IV-lea și al V-lea, în Norvegia și Suedia.
De regulă, aceste pietre erau situate lângă morminte. Din perioada migrației scandinave există în jur de 50 de pietre runice. Multe dintre ele au fost formate în perioada 950-1100 d.Hr, cele mai multe fiind în Suedia, Danemarca și Norvegia.
Pietrele runice aduc aminte mai mult de oamenii care au trecut în neființă. În Antichitate, ele erau colorate când se ridicau. Între timp, culoarea lor a dispărut, iar în prezent se mai regăsesc multe pietre runice pe tot globul.
Potrivit datelor, mai există 3.000 de pietre runice în lume, printre care cele mai multe sunt în Scandinavia. Cea mai celebră piatră runică din lume este piatra runică Rök din Suedia. Se crede ar fi fost ridicată de vikingii care se fereau de o criză climatică geroasă în Scandinavia. În secolul VI e.n., iernile erau deosebit de geroase, chiar și pentru Polul Nord.
La început, se vehicula că piatra a fost ridicată de un tată care și-a pierdut singurul fiu, însă misterele nu au fost deslușite nici în ziua de astăzi. Unele părți din inscripții lipsesc. Pe de altă parte, textele scrise pe piatra runică Rök ar face trimitere și la faptele de vitejelie ale lui Theodoric, un conducător din secolul VI al ostrogoţilor
Piatra runică Rök ar fi fost construită în apropiere de lacul Vättern, din Suedia. Pe ea se află cea mai lungă inscripţie runică descoperită de oameni. Inscripția are peste 700 de rune care acoperă cele 5 fețe ale pietrei.
„Estimăm că primele din Norvegia şi Suedia au apărut în anii 300 sau 400 (d.Hr.), dar se dovedeşte că unele pietre runice ar putea fi mai vechi decât se credea anterior”, declara specialistul runolog Kristel Zilmer.
Puțini români știu ce este un alfabet runic. În lume există mai multe alfabete, care provin din anumite regiuni și perioade. Spre exemplu, în unele alfabete runice pot exista sunete, în altele cuvinte, înscrieri sau chiar cifre.
Cel mai cunoscut dintre toate este alfabetul runic turcic, care mai este denumit și ‘Alfabetul Orhon’. Acest tip de alfabet este, de fapt, un tip de scriere din 40 de simboluri și însemne. Conform înscrierilor istorice, alfabetul aparține popoarelor turcice din Evul Mediu.
Alfabetul runic Elder Futhark are doar 24 de litere. Acesta este format pe trei categorii numite aett. Inițial, direcția textelor a variat până să se stabilizeze de la stânga la dreapta. La început, cuvintele nu se separau prin puncte. Se crede că runele au fost produse prin incizia unor instrumente de scris precum cele din trestie. Despre alfabetul runic se spune că ar deriva foarte mult din cel italic, raetic sau etrusc.
Categoriile din alfabetul runic erau însoțite și de o piatră goală, numită „runa lui Odin”. Odin era zeul nordic care a decis să-și sacrifice un ochi pentru a putea vedea ce se întâmplă pe tot globul. Mai mult de atât, se speculează că alfabetul runic era, de fapt, un sistem de scriere folosit doar pentru a transcrie limbile germanice din secolele II-XI.
Puține persoane știu că alfabetul runelor Elder Futhark are 3 părți egale, a câte 8 rune fiecare. Acestea descriu povestea ciclurilor vieții. Astfel, primul set de rune se referă la acumularea de bunuri lumești, comunicarea și vigoarea.
Al doilea set face referire la maturitatea și creșterea oamenilor și conține rune despre soartă, obstacole și recolta/abundență. Ultimul set din alfabetul runic reprezintă spiritualitatea și moștenirea în curs de dezvoltare și are rune precum intuiția sau nașterea.
De-a lungul timpului, oamenii au încercat să descifreze alfabetul runic Futhark, însă doar norvegianul Sophus Bugge l-a deslușit în în secolul al XIX-lea. Ulterior, alfabetul s-a dezvoltat diferit, o parte nordică și una vestică, care era atribuită pentru anglo-saxoni şi frizoni. În prezent, runele se folosesc pentru a afla ce ne rezervă viitorul și sunt similare cărților de tarot.