News

Ce găsesc fermierii români în pământ atunci când îl ară. Nu știu ce să mai facă: “Nimeni nu vrea să le ia nici gratis”

Fermierii români sunt disperaţi, reclamând dificultăţi majore atunci când ară pământul. Pe lângă faptul că nu sunt ajutaţi, ei riscă să fie şi amendaţi de Garda de Mediu.
09.07.2023 | 14:31
Ce gasesc fermierii romani in pamant atunci cand il ara Nu stiu ce sa mai faca Nimeni nu vrea sa le ia nici gratis
Fermierii români întâmpină mari probleme când ară pământul
ADVERTISEMENT

Pământul arabil este supus permanent presiunii factorilor externi, care îl degradează constant , dar marele pericol pentru sănătatea sa îl reprezintă chiar omul. Pe lângă faptul că îl tratează cu “otravă” contra dăunătorilor sau nu efectuează constant rotaţia culturilor acum a fost constatată o altă problemă majoră.

De ce firmele de colectare nu vor să ajute fermierii

Oricât ar părea de folositoare pentru alimentarea pieţelor cu produse proaspete în orice perioadă a anului, solariile au şi ele partea lor de vină în îmbolnăvirea terenurilor agricole, iar fermierii trag un semnal de alarmă.

ADVERTISEMENT

Astfel, după ce solariile sunt scoase din uz, foliile de plastic cu care sunt acoperite sunt adesea lăsate pe câmp, pe terenurile agricole, şi ajung adesea să le creeze probleme celor care ară pământul.

“Zeci de ani, sute de kilograme, mii de kilograme. Unii o mai strângeau, îi dădeau foc, alții nu. O lăsau acolo. Dacă nu era pământul lui, acolo o lăsau. O lua vântul și o ducea la vecini pe câmpuri, peste tot”, se plânge Ioan Andrei, un fermier din sudul ţării, pentru stirileprotv.ro.

ADVERTISEMENT

Nici firmele de colectare nu le vin în ajutor fermierilor, acestea nedorind să ridice foliile de plastic ieşite din uz, din cauză că ele nu se pot recicla și astfel acţiunea nu devine rentabilă.

“Dacă vom continua în felul asta, în 10 ani de zile terenul vă fi contaminat și imposibil de cultivat. Nimeni nu vrea să le ia nici gratis, le oferim, le și încărcam, facem orice, numai să nu ajungem din nou în situația să le îngropăm sau să le ardem”, spune Sorin Sandu, primarul comunei Călăraşi, din judeţul Dolj.

ADVERTISEMENT

Pe de altă parte, reprezentanţii firmelor de colectare se apără spunând că dacă ar colecta această folie uzată riscă să aibă pierderi de 50%, fiind astfel nerentabil să o adune de pe câmpuri.

“Folia trebuie să fie curată, în momentul în care e infestata cu nisip, cu noroi cu diverse substanțe, nu mai devine proprie reciclării.

ADVERTISEMENT

Din experiența mea, m-am chinuit cu câteva sute de kile, pe care le-am împrăștiat prin toată curtea, am așteptat să fie plouate, bătute de vânt, să se scuture de nisip”, spune Marin Fulgaz, reprezentantul unei astfel de firme.

Din cauză că nu ridică foliile de pe câmpuri, fermierii riscă să fie amendaţi de Garda de Mediu, sumele pentru persoane fizice fiind cuprinse  între 5.000 și 15.000 de lei.

ADVERTISEMENT