Toamna frunzele multicolore se aștern pe sol și formează un covor spectaculos. Puțini, însă, sunt cei care îl admiră. Mulți au tendința de a arunca sau arde frunzarul, asta pentru că nu știu cum să-l valorifice.
Foarte puțini grădinari știu cum să economisească bani cu ajutorul acestor frunze uscate, asta pentru că ele pot fi reutilizate ca fertilizatori. Pământul de frunze, obținut în urma descompunerii este bogat în elemente hrănitoare ușor asimilabile de către plante.
Așadar, frunzele uscate ajută la creșterea faunei microbiene, eliberează potasiu, sodiu și sporesc capacitatea solului de a reține apa.
Frunzarul și iarba tăiată se pot folosi ca și fertilizator natural pentru gazon. Iarba eliberează azot în sol, iar frunzele carbon.
Să nu uităm de frunzele mucegăite care se descompun și devin un ameliorator de sol pe care se pot cultiva bulbi de flori, plante de pădure și plante alpine.
De asemenea, bulbii de flori și răsadurile de legume pot fi protejate de gerul iernii cu ajutorul covorului de frunze, asigurându-le caldură.
Nu trebuie uitat că primăvara trebuie îndepărtate, pentru a le permite plantelor să beneficieze de suficient oxigen și lumină.
Există și dezavantaje, de aceea grămezile trebuie făcute într-un loc departe de casă. Asta pentru că se pot forma cuiburi de insecte, păsări, dar și șobolani, broaște sau șerpi.
Specialiștii în domeniu ne aduc la cunoștință că trebuie avut în vedere și din ce copac este covorul de frunzar. Astfel, pomii cu frunze căzătoare – mesteacăn, arțar, scoruș, soc, carpen, fag, alun, păducel – se descompun între 0,5–1 an. Frunzele de stejar și plop devin un bun fertilizator cam în 2 ani.
Frunzarul rezultat de la nuc, castan și salcie durează o perioadă mai lungă – aproximativ 3 ani. Cel mai greu să treacă în rândul materiei folositoare sunt frunzele de la speciile cu frunzișul veșnic verde. Acestea au nevoie de 2,5-3 ani.