Life

Ce s-a ales de CoBra, mândria lui Ceaușescu. A fost subiect de spionaj industrial

CoBra, un calculator românesc produs la Brașov, a fost în ultimii ani ai regimului comunist, motiv de mândrie pentru România în ceea ce privește tehnologia.
14.04.2024 | 06:30
Ce sa ales de CoBra mandria lui Ceausescu A fost subiect de spionaj industrial
Calculatorul CoBra a fost vârful de lance al tehnologiei din perioada comunistă / Fotomontaj: Fanatik
ADVERTISEMENT

CoBra a fost un calculator produs în România în perioada regimului lui Nicolae Ceaușescu. Extrem de performant pentru acea vreme, calculatorul a fost subiectul spionajului industrial al Moscovei, sovieticii reușind chiar să fure și o placă de bază în momentul expoziției internaționale din capitala Rusiei.

Calculatorul românesc CoBra, vârf de lance al tehnologiei momentului

Calculatorul românesc CoBra a fost produs la Brașov. Prototipul a fost lansat în 1986, după un an de cercetări. Modelul de serie a fost scos începând cu anul 1988 și putea fi folosit pentru mai multe lucruri: divertisment, educație, cercetare, economie și chiar medicină. Producția lui a încetat însă după 1990 din cauza lipsei de finanțare.

ADVERTISEMENT

Prețul, unul iperat pentru acea vreme, era de 35.000 de lei. Adică cât jumătate din prețul unei Dacii noi nouțe. Cu toate acestea, calculatoarele CoBra nu au ajuns, la liber, pe piață, ele fiind produse mai mult pentru instituții. Conform cifrelor oficiale, informează Adevărul, au fost produse 1000 de calculatoare CoBra.

„Pentru muritorul de rând, era cumpărat de pe piața neagră pentru că într-o țară comunistă ca România nu se putea achiziționa un calculator ca persoană fizică. Singurul punct slab era sursa de alimentare și cipurile de memorie 4116, deoarece acestea necesitau trei tensiuni diferite.

ADVERTISEMENT

Secvența de pornire (mai întâi -5V, apoi +5V și în final +12V) nu a funcționat de fiecare dată. Ulterior, a fost înlocuit cu 4516. După ce a fost lansat 4164, cele trei bancuri de memorie standard 4116/4516 au fost înlocuite cu un singur banc 4164, iar adresarea RAM a fost modificată”, spune Bogdan Bordea, conform surselor citate.

Culmea, se spune că studenții însă au fabricat, din plin, la negru, calculatoare tip CoBra. Conform folclorului urban de la acea vreme, studenții bucureșteni făceau rost de plăci de bază și componente și le asamblau.

ADVERTISEMENT

CoBra, un calculator revoluționar

Calculatorul Cobra, susținea unul dintre cercetătorii care au lucrat la proiectarea lui, era conceput pentru o gamă largă de utilizări. Sistemul complet includea sursa de alimentare, un monitor color, unul sau două casetofoane, o unitate de dischete, o imprimantă și două joystick-uri.

„De la început, intuiția și priceperea colectivului a direcționat ca să realizăm nu numai o mașină de calcul ca suport doar pentru aplicațiile în casă, jocuri și scriere de scrisori, ci să fie un suport și pentru acces la aplicații profesionale.

ADVERTISEMENT

Astfel, s-a pornit cu conceptul de două calculatoare într-o singură mașină, adică un calculator CoBra Basic, compatibil cu ZX Spectrum, pentru care exista foarte multe produse software disponibile pe piață și un calculator CoBra CP/M, adică un calculator cu un sistemul de operare CP/M, sistem care la acea vreme era foarte utilizat, de unde și promovarea produsului prin sloganul `Două calculatoare într-unul`”, spunea prof. dr. Gheorghe Toacșe.

Datele puteau fi salvate, explica proiectantul, și pe casetă. Casetofoanele primite odată cu sistemul calculatorului se conectau la mașinărie, iar pe casete se stocau datele necesare. De asemenea, se putea printa la o imprimantă matricială.

Calculatorul, subiect de spionaj industrial

Prezentat internațional, calculatorul românesc CoBra a devenit miză de spionaj industrial al sovieticilor. Mai exact, în 1988, la expoziția care a avut loc în Moscova, a dispărut o placă de bază a calculatorului. Cel mai probabil a fost furată pentru a fi studiată de ruși.

„Am fost avertizați de Securitate împotriva spionajului industrial și că este posibil să se încerce ceva. Noi, ca sa fim siguri că nu vor fi probleme, i-am fixat carcasa cu șuruburi de masă în pavilionul expozițional și l-am sigilat. A doua zi dimineața, înainte de inaugurarea expoziției, calculatorul nu mai funcționa.

În acel moment am văzut că fusese desfăcut, placa de bază a fost scoasă, iar integratele cu «inteligență» au fost, la rândul lor, scoase. Au copiat și soft-ul. Am reușit să-l repunem imediat în funcțiune cu placa de rezervă”, povestea Adrian Maxim, unul dintre inginerii care au realizat proiectul calculatorului.

ADVERTISEMENT