News

Ce să faci cu un Kiev capturat? Rusia va fi păcătoasă în ochii popoarelor slave! Cum vede firava opoziție rusă intențiile lui Putin

Ce să faci cu un Kiev capturat? De ce are Rusia nevoie de Ucraina? Cum va gestiona Kremlinul nemulțumirile dintr-o țară ocupată? Sunt întrebările pe care jurnaliștii ruși le adresează întregii Rusii.
22.02.2022 | 12:30
Ce sa faci cu un Kiev capturat Rusia va fi pacatoasa in ochii popoarelor slave Cum vede firava opozitie rusa intentiile lui Putin
Ce să faci cu un Kiev capturat? Rusia va fi păcătoasă în ochii popoarelor slave! Cum vede firava opoziție rusă intențiile lui Putin
ADVERTISEMENT

Un atac al Rusiei asupra Ucrainei ar avea și consecințe simbolice foarte grave asupra imaginii Kremlinului în lumea slavă, consideră Konstantin Remciukov, redactor șef și director general la Nezavisimaya Gazeta. Declarațiile au fost făcute în emisiunea „Al tău personal”, pentru „Ecoul Moscovei”. Nezavisimaya Gazeta este un ziar independent, deținut de Boris Berezovski, un academician și oligarh rus, opozant al lui Vladimir Putin.

Întrebat cum vede relația dintre Rusia, Ucraina și Occident în acest moment, Remciukov a răspuns: „Discuții. Multe discuții. Foarte multă diplomație. Azi Scholz e la Kiev, mâine va zbura spre Putin. Înainte a fost președintele Franței, Emmanuel Macron, au vorbit la telefon două ore. Au vorbit cu Biden. Putin n-a vorbit, la un loc, în ultimii ani, cu liderii din Vest, cât a vorbit în aceste zile.

ADVERTISEMENT

Astăzi am văzut în Wall Street Journal o hartă ce descrie trupele noastre: aici este batalionul cutare, aici e divizia cutare și cutare, asta e cea mai bună armă. Predicții potrivit cărora cu o astfel de concentrare de trupe și în această structură, cu ajutorul artileriei de precizie, înainte de toate, Kievul ar fi capturat. Dar nu explică deloc ce să faci cu un Kiev capturat”.

Oamenii vor avea impresia că Rusia este agresorul: Vom fi păcătoși în ochii popoarelor slave

Pe pagina următoare găsești un articol care spune că «Ucrainenii se pregătesc pentru război de gherilă, așa că au început să-și antreneze trupele». Asta e, indiferent ce se va întâmpla în continuare, cum vor evolua lucrurile, oamenii vor avea impresia că Rusia este agresorul, Rusia vrea să atace Ucraina. Cel mai probabil Rusia va ataca Ucraina. A concentrate atât de multe trupe! Și dacă Rusia nu atacă, se va spune că este consecința eforturilor de a preveni atacul. (…) Nu văd deloc în ce fel un astfel de război ar folosi politicii externe a Rusiei, indiferent cum aș răsuci problema. Interese de politică internă, în schimb, da.

ADVERTISEMENT

Dar a ataca, a fi stat-agresor, a suporta toate sancțiunile, a fi condamnați de o parte semnificativă a propriilor cetățeni, a fi păcătoși în ochii popoarelor slave, pentru că am început să ucidem alți slavi. Pentru că asta e, vor fi victime. Și cum să controlăm apoi teritoriul ocupat? Cum să suportăm costurile colosale ale menținerii trupelor în teritoriile ocupate? (…)

Așa că, după părerea mea, nu văd niciun argument solid nici din punct de vedere al intereselor de politică externă ale Rusiei, nici din punct de vedere al intereselor actualei clase conducătoare, pentru a porni un război. Văd numai pierderi, pe toate planurile”, a mai spus Konstantin Remciukov.

ADVERTISEMENT

Putin lasă Rusia mai slabă decât a găsit-o

Putin, după mai mult de 20 de ani în funcție, se gândește că va trebui să plece de la putere. Eu încă sper că mai există rațiune și umanitate în mintea sa. Dar, dacă trebuie să pleci, și chiar pleci, este limpede că lași Rusia într-o poziție mai slabă decât ai găsit-o: era o Rusie slabă, în genunchi, Elțîn nu avea armată, nu avea bani dar, cu toate acestea, țările NATO din jurul nostru erau mult mai slabe. Nu erau relații ostile, nu erau sancțiuni. Era libertate. Oamenii trăiau și consumau. Începuse dezvoltarea capitalist. Aceasta era starea de spirit, toți ne amintim cel de-al doilea mandate al lui Putin.

Acum sunt o mulțime de legi represive, nu mai e libertate politică, legi atât de represive încât nu știi când și pentru ce ai putea fi persecutat. Curțile își astupă urechile la argumentele apărării”, a mai spus jurnalistul rus.

ADVERTISEMENT

Konstantin Remciukov dă exemplu unei legi care oblige ziarele să precizeze care organizație despre care scriu este teroristă, iar dacă uită să facă asta, primesc amenzi mari. El compară situația cu avertismentele împotriva fumatului, care trebuie să apară la începutul filmelor, dar apoi, în film, toată lumea fumează, și nimeni nu e amendat. Remciukov spune că e ca și când li s-ar cere ziarelor să pună avertismentul de material pentru adulți la un articol. „Și ce se va întâmpla, cei sub 18 ani vor decupa articolul respectiv”, se întreabă, cu ironie amară, jurnalistul. „Iar acum vedem că lucrurile s-au înrăutățit inclusiv pentru viața de zi cu zi”, mai spune Remciucov.

Asigurările de securitate dorite de Putin

În opinia redactorului șef al Nezavisimaia Gazeta, principala preocupare a lui Putin pare să fie moștenirea sa politică. „Eu cred că Putin vrea să obțină o asigurare suplimentară în ceea ce privește rachetele cu rază scurtă și medie de acțiune, la asta se pricepe cel mai bine, la a vorbi despre timpul de zbor al rachetei la la lansare la momentul în care lovește ținta. Este foarte important pentru el să spună poporului: «Ascultați, cum timpul de zbor al rachetelor nu poate fi schimbat prin negocieri, am obținut ca bateriile de rachete să fie mutate mai departe de granițele noastre, astfe încât să avem timp să ripostăm». Acesta e primul lucru.

În al doilea rând, după cum probabil ați văzut, ambasadorul Ucrainei la Londra a spus într-un interviu pentru BBC că țara sa ar putea renunța la aderarea la NATO. Dar apoi alte oficialități ucrainene au dezavuat această declarație.

Am văzut, însă, experți occidentali care spun că o astfel de opțiune este posibilă. Și cel mai probabil se va merge în această direcție, ca aderarea la NATO a Ucrainei, Georgiei și a altor țări ex-sovietice să fie înghețată pentru 20-25 de ani. Dacă s-ar întâmpla asta, Putin s-ar simți victorios, pentru că ar putea spune: «Eu mă retrag. Dar nimic nu mai amenință Rusia. Rachetele nu ne pot atinge. NATO nu va amplasa infrastructură militară la granițele noastre. Și veți putea urma ce drum veți dori». Putin își dorește o retragere plină de noblețe, astfel încât să-i poată spune succesorului său că lasă Rusia într-o situație de securitate mult mai bună decât a preluat-o”.

Politica agresivă, susținută de staliniști, bolșevici și comuniști

Întrebat dacă cei mai înfocați suporteri ai lui Putin nu sunt doritori de narațiuni despre o Rusie pusă în pericol de agenți străini și teroriști, redactorul-șef al Nezavisimaia Gazeta a răspuns că este posibil ca staliniștii, comuniștii și bolșevicii să gândească astfel, pentru că sunt prin natura lor intoleranți, oameni ai diviziunii. „Știm că ideologia de stânga este una divizivă. Trebuie mereu să separi între cei ce sunt de partea ta și cei ce sunt împotrivă. A-i vedea pe oameni ca aristocrați, profesori, burghezi, chiaburi e un lucru foarte important pentru această ideologie. Și mulți astfel de oameni îl susțin pe Putin, într-un anume sens.

Dar îmi pare că e vorba de ceva mai mult. Ministrul de externe britanic și opoziția rusă îl critică pe Putin pentru aceleași motive. Și atunci suporterii lui Putin spun: Uite, în contextual agravării relațiilor Rusiei cu Occidentul, acești oameni care-l critică sunt, cu siguranță, agenți ai inamicilor Rusiei din Vest. Și atunci se construiește această ideologie potrivit căreia străinii care îl critică pe Putin, mai ales NATO, sunt inamicii Rusiei. Acesta este felul de a gândi al susținătorilor lui Putin”.

Întrebat dacă o eventuală recunoaștere de către Putin a republicilor Donețk și Lugansk de către Rusia, după adoptarea unei decizii în acest sens în Duma de Stat, ar afecta în vreun fel situația, Remciukov a răspuns afirmativ. „Dacă se întâmplă, da! Pe de altă parte, cred că acest proiect adoptat de parlamentari este doar o altă etapă din acest război al nervilor și de PR. Asta și pentru că inițiatori au fost comuniștii”.

Interlocutorul i-a amintit însă lui Remciukov că există și o a doua inițiativă, aparținând partidului „Rusia Unită”, al președintelui Putin. „Da, ei s-au alăturat ca să nu piardă politic. Dar inițiativa le-a aparținut comuniștilor. De regulă, astfel de initiative, cu implicații geopolitice, nu sunt lăsate de putere opoziției. Mai mult, Partidul Comunist se poziționează ca singura opoziție la Rusia Unită. Și imaginați-vă că o decizie atât de popular, cu implicații atât de însemnate, este dintr-o data lăsată opoziției. Nu cred”.

Este un semn că regimul nu se grăbește, amână problema de la o ședință la alta, dar subiectul în sine e ținut în centrul atenției. Și se întâmplă asta pentru ca diplomații străini din Moscova să transmită aceste informații către țările lor, potrivit lui Remciukov.

De ce are nevoie Rusia de Kiev? De ce are Rusia nevoie de Ucraina?

La întrebarea cu privire la cât de afectată va fi Ucraina după ce oamenii de afaceri și organizațiile internaționale au părăsit țara a intervenit Alexei Venediktov, redactorul șef și coproprietarul postului Ecoul Moscovei, care crede că oamenii de afaceri vor reveni imediat ce va fi limpede că nu pornește un război. Dar, a explicat el, imaginea lui Joe Biden a fost grav afectată de eșecul evacuării din Afghanistan, așa că acum nu-și permite să riște. În plus, ar fi fost și incoerent să nu își retragă cetățenii și cei 150 e militari din Ucraina, și în același timp să spună că va avea loc un atac pe 16 februarie.

Dar, spun încă o dată, e nevoie să răspundem la întrebarea: De ce are nevoie Rusia de Kiev? De ce are Rusia nevoie de Ucraina? Cum vom gestiona nemulțumirile din Ucraina? Ce fel de regim ar trebui să fie, de ocupație? Pentru că, evident, vor fi oameni care se vor opune.

De aici, dialogul a devenit foarte aprins:

Plușev: Totuși, a intervenit gazda emisiunii, sunt o mulțime de trupe deplasate la granițele cu Ucraina

Remciukov: Ăsta este trucul lui Putin, să țină pe toată lumea în suspans, rămânând pe teritoriul Rusiei. Orice acțiune de răspuns… Dar americanii au adus 3.000 de oameni, pe care i-au transferat din teritoriul SUA în Polonia sau țările baltice, iar argumentul este următorul: „Noi suntem pe teritoriul nostru. Noi nu vă întrebăm de ce mutați trupe din Texas în Minnesota. Faceți ce vreți acolo. Dar ați venit în Europa. Și noi suntem pe teritoriul nostru…”

Plușev – Mă scuzați, dar nu mă cert cu dumneavoastră. Dar asta este NATO, ești în interiorul NATO. În interiorul CSTO ați deplasat trupe în Kazahstan. Ei bine, e în regulă, totul e în regulă.

Remciukov – În limitele acordului, în limitele discursului lui Putin.

Plușev – Și în același mod, în cadrul NATO, ei mută trupe. Erau deja acolo… cât despre restricțiile cu privire la armele convenționale în Europa, dacă aceste deplasări nu încalcă tratatul, care ar fi problema?

Remciukov – Sunt arme convenționale..

Plușev – Sunt tancuri.

Remciukov –Kazahstanul, cred, nu e o comparație complet corectă.

Plușev – Doar că nu există alt exemplu în CSTO.

Remciukov – Și în limitele acordurilor SUA-Rusia, e important vocabularul. Noi suntem pe teritoriul nostru, voi aduceți trupe la mii de kilometric de Washington, asta e defiernța. De c ear trebui să fim calmi când voi aduceți trupe și să spunem: Nu sunt motive de spaimă că aduc trupe”, dar dacă noi mutăm trupe pe teritoriul nostru, spuneți: „Sunt motive de îngrijorare”?

Plușev – Chiar și în această logică, mai sunt și trupele din Belarus.

Remciukov – Este țara-soră. Nu există altă modalitate de a ne antrena împreună pentru a ne putea apăra de Vest.

ADVERTISEMENT
Tags: