Ce să nu faci în prima zi de Paște. Acest obicei aduce necazuri

Conform tradiției din România, există câteva lucruri pe care nu este bine să le faci niciodată în prima zi Paște. Se spune că, în caz contrar, asta reprezintă un mare ghinion, iar peste an pot apărea multe necazuri.

În Sfânta zi a Învierii Domnului nu este bine să dormi, pentru că în restul anului vei fi somnoros și vei avea ghinion. De asemenea, se spune că nu trebuie să arunci lumânarea aprinsă în noaptea de Paște, ci e bine să o ții în casă.

Pe de altă parte, sunt o mulțime de tradiții și obiceiuri în prima zi de Paște pe care românii le respectă cu sfințenie în toate provinciile istorice.

Ce să nu faci în prima zi de Paște. Necazuri și ghinion în caz contrar

Conform tradiției ortodoxe, la Înviere este bine să te îmbraci cu o haină nouă. Îmbrăcămintea nouă, la fel ca şi apa, are un rol purificator.

Digi24.ro

Doi angajați de la o bancă din București au văzut că un client avea o sumă mare în cont și i-au furat 140.000 €

Apoi, în ziua de Paşti nu este bine să dormi, pentru că în restul anului vei fi somnoros, vei avea ghinion, viermii vor mânca semănăturile, recolta va fi distrusă şi te va prinde ploaia ori de câte ori vei vrea să lucrezi câmpul.

De asemenea, se spune că lumânarea de la Înviere trebuie păstrată în casă şi aprinsă în caz de boală, calamități naturale, supărări, conform tradiției populare.

O altă tradiție spune că în ziua de Paşti nu se mănâncă oul cu sare. În caz contrat, o să transpiri tot anul, potrivit tradiției populare autohtone.

Tradiția mai spune că în dimineața Paştelui e bine să priveşti prima dată într-un vas cu apă neîncepută. Astfel, vei avea vederea bună în tot restul anului care urmează.

Digisport.ro

A renunțat la sportul profesionist și a devenit ”cea mai frumoasă actriță de la Hollywood”

În unele regiuni se mai spune că e bine să te speli pe faţă cu apa neîncepută dintr-o cană nouă, în care ai pus un ou roșu, unul alb, un bănuț de argint și un fir de iarbă verde, semne ale sănătății, prosperității şi sporului în toate.

Alte obiceiuri păstrate la români în prima zi de Paște

Încă din vremurile străvechi, în România s-au păstrat o serie foarte lungă de obiceiuri și tradiții pe care foarte mulți cetățeni le-au dus mai departe din moși strămoși.

Astfel, în unele regiuni, toată familia mănâncă din primul ou ciocnit pentru a fi mereu împreună. Oul trebuie spart, curăţat şi împărţit de către capul familiei. Potrivit tradiţiei, ouăle se ciocnesc în prima zi numai ”cap cu cap”, în a doua zi, ”cap cu dos”, iar în a treia zi ”dos cu dos”.

Se mai spune că cei care ciocnesc ouă în ziua de Paşte se vor întâlni pe lumea cealaltă. Iar dacă oul pe care îl ciocniţi are două gălbenuşuri, e semn că vă veți căsători curând.

În a doua zi de Paşte, finii merg la nași cu dar de colaci, un covor țesut în casă şi un ulcior. Flăcăii merg la fete cu stropitul şi cu văluritul, iar o năframă albă pusă într-o prăjină se poartă în fruntea alaiului care merge din casă în casă şi face urări de Paşte.

Tradiţia udatului, care s-a mai păstrat în Transilvania, are semnificaţia unui act de purificare, fetele fiind stropite cu apă sau parfum.

Un obicei frumos vine și din Maramureş, zona Lăpuşului. Dimineața în prima zi de Paşti, copiii (până la vârsta de 9 ani) merg la prieteni şi la vecini să le anunțe Învierea Domnului. Gazda dăruieşte fiecărui urător un ou roşu. La plecare, copiii mulţumesc pentru dar şi urează gospodarilor ”Sărbători fericite!”.

La această sărbătoare, pragul casei trebuie trecut mai întâi de un băiat, pentru că în acea gospodărie să nu fie discordie tot restul anului.