Chiar și acum, subteranele Bucureștiului au rămas un mister. Este bine cunoscut faptul că Nicolae Ceaușescu ar fi avut mai multe planuri mărețe, însă iată că unele dintre ele nu au fost duse la bun sfârșit.
Pentru cei care nu știu, la începutul anilor ’80, circula vestea conform căreia Nicolae Ceaușescu își dorea o rețea subterană secretă. Aceasta urma să fie construită de armată.
Iar planul dictatorului era ca rețeaua subterană secretă să facă legătura între Casa Poporului și Aeroport. La acea vreme existau discuții intense pe acest subiect. Nici măcar acum nu s-a aflat însă ce se află în subteranele Bucureștiului și dacă această linie secretă a existat sau pur și simplu a fost un mit.
De ce nu se poate afla ce se ascunde în subteranele Bucureștiului? Serviciul Român de Informaţii refuză accesul în subteranele Casei Poporului. De cealaltă parte însă, oficialii Metrorex au confirmat existenţa unui tunel între Casa Poporului şi Izvor, arată Adevărul.
Totuși, cei de la Metrorex spun că în relatate, scopul construcției subterane ar fi fost cu totul altul. „Este un tunel de apărare, nu a existat niciodată un metrou prezidenţial care să circule pe ruta aceasta”, susţine directorul companiei, Gheorghe Udrişte.
Aceasta nu era însă sigura variantă. De cealaltă parte, istoricii spun că ar fi fost vorba despre cu totul altceva. Se pare că exista într-adevăr un traseu subteran, unde Nicolae Ceaușescu circula cu o barcă pneumatică.
„S-a discutat mult la începutul anilor ’80 despre proiectul metroului prezidenţial, am auzit de el. Ştiu sigur însă că prin aceste tunele preşedintele circula cu o barcă pneumatică
Avea traseu subteran de la Comitetul Central de-atunci, în care acum funcţionează Ministerul de Interne, şi se bifurca către magazinul Muzica, Palatul Regal şi Biserica Kretzulescu”, îşi aminteşte istoricul Dan Falcan de la Muzeul de Istorie a Bucureştiului, potrivit Adevărul.
De unde a venit această obsesie și cum s-au dezvoltat subteranele Bucureștiul? Dan Falcan spune că Nicolae Ceaușescu căuta metode prin care să se ascundă în cazul unor revolte sociale de la acel moment.
Astfel, toate aceste detalii au fost construite ca o scăpare. Deși în ultimii ani mulți și-au dorit însă să afle mai multe, se pare că SRI a refuzat de fiecare dată să ofere accesul către spațiile subterane.
Unul dintre foştii angajaţi ai Întreprinderii Metroul Bucureşti de la acea vreme, a venit la rândul său cu o dezvăluire interesantă. Se pare că este vorba despre o linie de metrou dinspre Casa Poporului către Otopeni.
Nicolae Ceaușescu și-ar fi dorit să poată să fugă cu avionul la nevoie. Iar în acest mod, o astfel de linie de metrou ar fi fost esențială. Iar lucrările ar fi început de la stația Izvor, aceasta fiind cel mai aproape de Casa Poporului.
„La vremea aceea nu se putea discuta nimic despre asta. Chiar dacă trăgeai ceva cu urechea pe la ingineri, informaţiile trebuiau să iasă repede prin cealalată ureche, altfel riscai să ajungi rău!
Am auzit că s-au început lucrările unei linii de metrou dinspre Casa Poporului către Otopeni, ca de acolo să poată fugi Ceauşescu la nevoie, cu avionul. În prima fază lucrările s-au început spre staţia Izvor, cea mai apropiată cale de rulare”, a povestit Gheorghe A., unul dintre foştii angajaţi ai Întreprinderii Metroul Bucureşti de la acea vreme.
Iar ideea unui metrou secret în subteranele Bucureștiului pare a fi susținută și de sociologul Bogdan Palici. El a fost cel care a realizat un studiu despre Miturile urbane ale Capitalei, intitulat „Folclorul urban raportat locurilor memoriei”.
Ce spune studiul? Există două variante legate de situația din subteranele Bucureștiului. Prima este construcția unei linii de metrou care să lege Casa Poporului de Aeroportul Otopeni.
Pe această rută, Nicolae Ceaușescu ar fi avut în plan să aducă toți oaspeții străini. A doua variantă în schimb arată un metrou special, doar pentru familia Ceaușescu. Această linie de metrou ajungea la Casa Poporului și totodată urmărirea arterele importante din între orașul.
„Presupusa linie de metrou construită trebuia să facă legătura între Casa Poporului şi Aeroportul Otopeni marchează faptul că în ciuda statisticilor cu care se mândrea România, oamenii stăteau la cozi interminabile pentru necesarul de hrană, ceea ce nu corespundea inaginii pe care Ceauşescu dorea să o afişeze oaspeţilor străini.
Aceştia ar fi trebuit să vadă doar realizările minunate ale comunismului, şi anume Casa Poporului şi centrul civic. Deşi, este aproape sigur că acest mit este fals, a făcut mult timp vâlvă în rândul bucureştenilor”, spune sociologul.