Ce reprezintă coliva? Din ce motiv s-a răspândit obiceiul de a o oferi de pomană, în memoria persoanelor trecute în lumea de dincolo? O tradiție veche de secole, pe care au respectat-o și strămoșii noștri.
Coliva se prepară în diferite moduri, dar cea tradițional românească este bine legată de biserică, în special de dogmele religiei creștin-ortodoxe. Este binecunoscut faptul că se face asemeni unui tort, pe suprafața căreia se creează o cruce.
Puțini știu că acest desert datează din perioada Constantinopolului, când împăratul Iulian Apostatul a dat ordin ca alimentele creștinilor din piață să fie stropite cu sângele jertfit idolilor. Chiar în Săptămâna Mare a postului Paștelui.
Sfântul Teodor ar fi aflat de planul diabolic al împăratului și i-a apărut în vis arhiepiscopului Eudoxie al Constantinopolului ca să-i anunțe pe oameni să nu cumpere nimic din piață, ci să mănânce mai degrabă grâu fiert cu miere.
De altfel, fiecare boabă de grâu ar fi un simbol al învierii trupurilor. Ingredientele din compoziție sunt considerate virtuți ale sfinților sau ale celor care au murit. De asemenea, poate semnifica și o viață veșnică mai bună decât cea actuală.
Nu putem trece cu vederea faptul că acest preparat este și un desert foarte bun, dincolo de simbolistică. Ca să-l preparați nu aveți nevoie de foarte multe ingrediente. Vă trebuie grâu, lapte, zahăr, cacao și miere de albine.
Mai departe, grâul se pisează puțin, după care se adaugă într-o apă care a dat în clocot, pe foc. Se va fierbe mai greu, dar așa se va descompune și se va forma o textură groasă. În jur de două ore se alocă grâului pentru a fierbe.
După ce grâul a fiert bine, nu-l luați imediat de pe foc. Peste el mai completați cu lapte sau și cu puțin griș. Amestecați din nou, vreme de 20 de minute, iar la final, coliva se va lăsa să se răcorească.
Când este răcită, se întinde pe o farfurie, asemeni unui tort și se decorează cu nucă de cocos, zahăr vanilat sau cacao. Din bomboane puteți face o cruce, dacă aveți în plan să o oferiți în memoria unei persoane dragi.