Ce spunea Elena Udrea despre banii PDL. Blestemul finanțării campaniilor lui Traian Băsescu

SPECIAL FANATIK
Adrian Ilie   
în HotNews
02/03/2021, 18:19
Ce spunea Elena Udrea despre banii PDL. Blestemul finanțării campaniilor lui Traian Băsescu SPECIAL FANATIK
Elena Udrea, condamnată în primă instanță la 8 ani de închisoare/ Foto: Inquam Photos - George Călin

Condamnarea Elenei Udrea în dosarul finanțării campaniei prezidențiale a lui Traian Băsescu din 2009 este un episod dintr-o serie lungă de dosare în care foști lideri PDL au fost inculpați pentru modul în care obțineau bani pentru partid, chiar Udrea dând de înțeles că procedura era incorectă.

DNA a instrumentat dosare pe bandă rulantă împotriva liderilor democrat-liberali pe care i-a acuzat că au obținut bani negri pentru finanțarea campaniilor lui Traian Băsescu sau a partidului. În anii în care acesta a fost președinte al României, PDL se transformase într-o mașinărie sofisticată de făcut bani.

Chiar dacă Elena Udrea își clamează în continuare nevinovăția, mai multe declarații ale acesteia arată că știa foarte bine cum funcționa mecanismul de obținere a banilor pentru campaniile electorale.

Udrea: „Toate partidele se finanțează din bani negri”

Când am spus că toate partidele se finanţează din bani negri, toată lumea m-a acuzat pe mine. Dacă nu suntem pregătiţi să recunoştem nişte realităţi, ne mirăm de fiecare dată şi ascundem mizeria sub preş. Toate partidele încearcă să susţină că se întâmplă în altă parte, nu în ograda lor. E o realitate. Dacă actuala clasă politică nu o recunoaşte, nu vom ajunge la nicio soluţie şi la nimic bun. Dacă nu vom trece la finanţarea transparentă a partidelor, vom continua să ne mirăm. Dacă politicienii nu ar mai da pungi, lucrurile ar sta altfel. Este vina tuturor. Şi a celor care acceptă pungile din campanie, şi a politicienilor”, spunea Elena Udrea în 2015.

Trei ani mai târziu, în ianuarie 2018, Udrea răbufnea într-o postare pe Facebook la adresa unor foști colegi de partid cărora însă nu le dădea numele.

Măi lichelelor, ați uitat când lingeați clanța să vă sprijin să luați funcții în partid, că de proști și corupți ce erați v-a dat partidul la o parte, de la ANAF spre exemplu, să vă susțin candidaturile, pe la primăriile de sectoare spre exemplu, să vă finanțeze Cocoș, pe unii în politică, pe alții în presă… Voi, niște nulități ipocrite vorbiți de mine astăzi??? Eu am dosare penale și sunt “coruptă” pentru că v-am plătit vouă prestația politică de rahat prin campanii, sau salariile de jurnaliști “deontologi”, #rezistacum”, scria fostul ministru al Dezvoltării Regionale.

În schimb, în timpul procesului, Udrea a evitat să facă declarații care ar fi putut să o incrimineze, admițând însă că celor care candidau li se cerea să vină cu finanțarea campaniei.

Cei care au posibilitatea să aducă finanțare aduc bani. De regulă, îl rugam pe fostul meu soț să contribuie cu sume de bani. Întotdeauna se dădeau chitanțe pentru toate sumele primite. Dacă știai că te costă 100.000 de euro campania, conducerea partidului anunța în ședință și se încerca strângerea acelei sume. De regulă, oamenii nu reușeau să aducă toate sumele și existau atenționări pentru că nu aduceau sumele la care se angajau”, afirma Udrea în fața instanței, în 2017.

Tot atunci ea preciza că partidele primeau bani de la oameni de afaceri, însă prin interpuși, astfel încât  să nu riște represalii în cazul în care alt partid ar fi câștigat alegerile. Mai mult, respectivii oameni de afaceri finanțau mai multe partide pentru a-și asigura bunăvoința guvernanților indiferent de cine este la putere.

Cunosc situații în care anumite persoane au sponsorizat un partid politic, pe lângă un alt partid politic, iar pentru a nu se afla acest lucru au apelat la intermediari, o persoană care să aducă banii aparent în nume personal. Presupun că intenția era aceea de a nu se cunoaște interesul lor, în condițiile în care nu se știa cine câștigă alegerile. Nu aveau motive să se teamă că, dacă au finanțat un partid și câștiga celălalt, vor fi repercursiuni. Dar unii aveau controale. S-a întâmplat ca anumite firme să fie supuse unor controale abuzive dacă au finanțat partidul care a pierdut”, mai spunea Elena Udrea.

Pe de altă parte, ea insinua, la un termen al procesului din decembrie 2020, că unii colegi își însușeau bani care ar fi trebuit să ajungă la partid. „Am finanțat personal campania electorală din 2009, alocând sume totalizând peste 300.000 de euro. Veniturile personale și ale soțului aferente anului 2009 mi-au permis această finanțare. Cred că sunt printre puținii politicieni care au adus bani personal la campania electorală și nu au plecat cu bani acasă în urma lor”, afirma Udrea în fața Curții de Apel București.

Funcții de miniștri cumpărate cu milioane de euro

Lista figurilor proeminente din PDL care au avut probleme cu legea din cauza suspiciunilor privind finanțarea este lungă. Prima este Monica Iacob-Ridzi, fostul ministru al Tineretului și Sportului, a făcut aproape trei ani de închisoare pentru faptul că a acordat un contract fără licitație pentru organizarea festivităților legate de Ziua Tineretului pe litoral în 2009. Aparent, scandalul nu ar fi fost legat de finanțarea partidului, însă la eveniment a participat și Elena Băsescu, aflată atunci în plină campanie electorală ca independent la alegerile europarlamentare. Practic, fiica cea mică a președintelui ar fi fost beneficiara unui eveniment organizat cu bani publici.

Subiectul finanțării PDL a fost vehiculat și în dosarul Microsoft, foștii demnitari democrat-liberali obținând bani în  mod ilegal și din licențele de soft pentru calculatoarele admnistrației centrale. Unul dintre aceștia a fost Gabriel Sandu, fost ministru al Comunicațiilor în guvernul Boc. Arestat de către DNA, Sandu dezvăluia în 2015 existența unei rețele democrat-liberale care obținea sume imense și din care mai făceau partide Elena Udrea, Dorin Cocoș, Gheorghe Ștefan și Vasile Blaga.

Sandu preciza că a trebuit să-și cumpere practic funcția de ministru urmând ca banii să-i recupereze din comisioanele percepute de la contractele încheiate de stat cu companii private. „Recunosc şi admit că am acceptat să finanţez partidul şi acţiunile sale, pentru a-mi facilita sprijinul politic şi pentru a-mi menţine funcţia de ministru, dar şi poziţia în conducerea centrală a PDL. Pot confirma adevărul că toţi politicienii care au acces la funcţii publice au plătit sume importante de bani pentru acest deziderat”, spunea Sandu într-o declarație pentru procurori.

Eu trebuia să particip la campania prezidenţială din 2009, cu suma de 4 milioane de euro. Ştiind că nu dispun de această sumă, Dorin Cocoş şi Gheorghe Ştefan, persoane interesate în derularea în continuare a contractului de licenţiere Microsoft, mi-au propus să închei contractul în condiţiile impuse de ei, cu firme susţinute de Claudiu Florică şi, în contrapartidă, ei să plătească la partid 2 milioane de euro şi să contribuie la campania prezidenţială cu alte 2 milioane de euro”, mărturisea fostul ministru.

Vasile Blaga, următorul lider PDL de pe lista procurorilor

Odată cu Sandu și Cocoș, pe mâinile procurorilor a încăput și Gheorghe Ștefan, condamnat în 2017 la 3 ani de închisoare pentru trafic de influență. Practic, Ștefan organiza trucarea unor licitații, iar firma câștigătoare plătea un comision între 10% și 25% din valoarea contractului. Fostul primar din Piatra-Neamț dădea o parte din  bani la partid, iar o parte îi păstra pentru sine.

În rechizitoriul DNA din dosarul lui Ștefan, era pomenit și Vasile Blaga, în acea vreme secretar general al PDL și omul care coordona campaniile electorale ale partidului. Astfel, Gheorghe Ștefan a dus, în mai multe tranșe, circa 700.000 de euro la sediul central al partidului, proveniți din contractele încheiate de instituții sau companii ale statului cu o firmă condusă de omul de afaceri Horațiu Berdilă.

Banii nu i-au fost daţi direct lui Blaga, ci au fost daţi unei secretare, bani destinaţi finanţării partidului. O secretară era Sanda Dean şi alta Dana. Asta s-a întâmplat după ce s-au încheiat contracte între Teletrans SA şi Romsys SRL. A două tranşă, de 50.000 de euro, am dus-o cu Grigoriu Dan la aceeaşi adresă, tot în mai, iunie 2009. A treia tranşă, de 100.000 de euro, am dus-o la aceeaşi adresă şi cu acelaşi martor, în toamna lui 2009, înainte de alegerile prezidenţiale. Blaga mi-a recomandat câte una dintre secretare pentru a preda banii. După alegerile prezidenţiale, partidul a rămas cu datorii. La o discuţie cu Blaga, mi-a reproşat că aripa Stolojan nu finanţează suficient partidul”, scria Ștefan într-o depoziție în fața tribunalului.

Pe baza mărturiilor lui Gheorghe Ștefan, DNA a început ancheta penală și împotriva lui Vasile Blaga, în urma căreia acesta a fost nevoit să demisioneze, în septembrie 2016, din funcția de copreședinte al PNL. Însă în octombrie 2017, Vasile Blaga a fost achitat de către Tribunalul București de acuzația de trafic de influență. În urma apelului făcut de către DNA, Curtea de Apel București a dispus rejudecarea de la zero a procesului lui  Blaga, decizia fiind luată în iulie 2020. Astfel, că epopeea finanțărilor dubioase obținute de către PDL în perioada în care Traian Băsescu era liderul de factor al partidului încă nu s-a încheiat. În cazul în care și Blaga va fi condamnat, el ar deveni cel mai important lider politic întemnițat pentru finanțare ilegală a campaniilor electorale.

Închide ×