Ce veste a primit Doru Viorel Ursu cu puțin timp înainte să moară. Motivul pentru care fostul ministru de interne s-a judecat cu un parlamentar

Doru Viorel Ursu, fost ministru de interne între iunie 1990 și octombrie 1991, deputat și avocat, a decedat pe 14 aprilie, la 71 de ani. Ursu a avut un rol important în înființarea Academiei de Poliție Alexandru Ioan Cuza și în reînființarea Jandarmeriei Române, în perioada în care se afla în fruntea M.A.I. În 1996, după ce și-a încheiat mandatul de deputat al Partidului Democrat, Ursu s-a dedicat avocaturii.

Dorel Năsui a pretins daune de un milion de lei de la Doru Viorel Ursu

Înainte de Revoluția din decembrie 1989, Ursu a fost judecător la Tribunalul Militar București, iar în 1989 a devenit președinte al Tribunalului Militar. În ultimii ani de viață, Doru Viorel Ursu a avut probleme în instanță cu familia Năsui, Dorel, un afacerist stabilit în SUA în anii ’80, și fiul acestuia, Claudiu Năsui, actual deputat USR și fost ministru al economiei între decembrie 2020 și septembrie 2021. Înainte de 1989, Ursu l-a condamnat pe Dorel Năsui la 7 ani de închisoare pentru infracțiunea de refuz de înapoiere în țară.

Doru Viorel Ursu a fost dat în judecată de Dorel Năsui, iar dosarul a fost înregistrat pe 28 iulie 2021 la Tribunalul Buucrești, conform datelor consultate de FANATIK pe portalul instanțelor de judecată. Dorel Năsui i-a cerut daune morale de un milion de lei lui Ursu, deoarece acesta, în cadrul mai multor emisiuni difuzate pe canale tv sau online, în martie și mai 2021, a formulat mai multe afirmaţii mincinoase care au creat un prejudiciu grav de imagine și o atingere gravă a demnității, onoarei și reputaţiei reclamantului.

Dorel Năsui a arătat că, pe parcursul emisiunilor, Doru Viorel Ursu a afirmat de mai multe ori faptul ca el este un trădător de țară si că a fugit din țară cu documente de interes naţional. De asemenea, Ursu a mai afirmat faptul că Dorel Năsui a fraudat statul român cu 6 milioane de dolari, fiind implicat in Dosarul Motorola. Reclamantul a arătat că aceste aspecte au fost verificate, cu mulţi ani în urmă, de către instituţiile statului român, în urma acestor verificări pronunțându-se mai multe decizii definitive ale instanțelor, decizii care au statuat cu autoritate de lucru judecat faptul că Dorel Năsui nu a avut nici o implicare ilegală în “Dosarul Motorola”, nefiind chemat nici măcar ca martor.

Digi24.ro

Trupul unei tinere a fost turnat în beton în urmă cu peste 50 de ani. Abia acum polițiștii au aflat cine este și povestea ei ciudată

Doru Viorel Ursu a motivat că toate susţinerile sale, conţinând opinii strict personale, au avut ca suport date certe și clar exprimate din dosarul Tribunalului Militar Bucureşti nr.l 10/1987, în care, în calitate de preşedinte căpitan de justiţie (și nu căpitan de Securitate, cum în mod insidios a afirmat în Parlamentul României fiul reclamantului, Claudiu Năsui) l-a judecat și condamnat pe Dorel Năsui la pedeapsa maximă de 7 ani închisoare pentru infracţiunea de refuzul înapoierii în țară din 13 aprilie 1987, împotriva căreia condamnatul Dorel Năsui nu a exercitat vreo cale de atac, precum și din numeroasele articole apărute în presă, deci publice.

Ursu a cerut daune de un milion de lei de la Claudiu Năsui

Ursu a mai arătat că afirmaţiile făcute în emisiunile incriminate s-au bazat pe date din dosarul penal pe care l-a instrumentat precum și din articole din presa scrisă și vorbită, toate aspectele privitoare la Dorel Năsui și activitatea sa, atât înainte de 1989 cât și ulterior, fiind de notorietate, toate aceste opinii, inclusiv cea a lui Ursu, nefiind de natură a aduce atingere în vreun fel drepturilor / imaginii reclamantului Dorel Năsui. De altfel, Ursu a menționat că Dorel Năsui nici nu a dovedit în vreun fel prejudiciul pe care îl solicită.

La rândul său, Doru Viorel Ursu l-a dat în judecată pe Claudiu Năsui, cerând daune morale de un milion de lei pentru încercarea de discreditare şi alterare a imaginii sale în societatea românească. Dosarul a fost conexat cu cel în care Dorel Năsui pretinde daune de la Ursu. În motivarea cererii, Ursu a învederat instanţei afirmaţiile făcute public la adresa sa în şedinţa de plen a Senatului României din 16 martie 2021, cu ocazia dezbaterii moţiunii simple îndreptate împotriva sa de parlamentarul Claudiu Năsui, în disputa sa cu adversarii politici. Astfel, Ursu a arătat că Claudiu Năsui l-a numit  “ofiţer de Securitate”, “securist”, “numit în funcţia de ministru de interne pentru serviciile aduse Securităţii ceaușiste”.

În motivarea excepţiei inadmisibilităţii acţiunii, Claudiu Năsui a susţinut că are calitatea de membru în Parlamentul României, iar declaraţiile reclamate reprezintă o opinie politică dată în replică cu ocazia dezbaterii unei moţiuni împotriva sa, la acuzaţia din cadrul moțiunii trecută sub punctul „Fără securiști în funcţii publice”, prin care se imputa lui Ursu descendența şi reprezentarea intereselor sistemului opresiv comunist și securist. El a arătat că declaraţiile au fost făcute la tribuna parlamentului în timpul ședinței de plen pentru dezbaterea moțiunii politice împotriva lui Ursu. Declaraţiile reprezintă un răspuns la acuzaţii politice aduse lui Ursu repetat pe parcursul anilor, în campanii politice, dar şi în cadrul moțiunii.

Digisport.ro

”Execuție” în 21 de minute! VIDEO Ostapenko nu a suportat umilința și a izbucnit. Gestul făcut și la finalul meciului

Ursu a fost obligat să plătească daune morale de 5.000 lei

Doru Viorel Ursu a pretins că Claudiu Năsui a făcut declaraţiile respective pentru „încercarea de discreditare şi alterare a imaginii sale în societatea românească şi nu numai.” Claudiu Năsui a menționat că scopul său a fost să dea o replică în cadrul dezbaterii unui dialog public existent și moţiunii aflate pe ordinea de zi a plenului Senatului, şi astfel să îşi apere imaginea proprie dar şi a familiei. Scopul său nu a fost acela de a ofensa, ci de a sublinia un anumit grad de ipocrizie şi, astfel cum a subliniat însuşi Claudiu Năsui, un anumit grad de ironie a situaţiei politice. În sensul acesta, deputatul a arătat că doar a întors criticile şi atacurile politice asupra sa şi a tatălui său, care erau avansate sub titulatura de „Fără securiști în funcţii publice”, împotriva celor care le formulau atât în cadrul moțiunii, cât şi în discursul public mai larg prin campanii de comunicare promovând aceste atacuri false.

Claudiu Năsui a argumentat că menţionarea lui Doru Viorel Ursu în acest context a avut loc ca urmare a faptelor prezentate privind rolul său în actele de represiune şi persecuție din partea statului român împotriva tatălui său, dar şi ca urmare a legăturii pe care Ursu o are cu autorii moțiunii (ministru în primele guverne după 1990 ale FSN, formaţiune din care s-a format ulterior actualul PSD). Pe fondul cauzei, Tribunalul a reţinut că atât în prezenta cauză, cât şi în cea din dosarul conexat, este invocat un prejudiciu moral cauzat fiecărui reclamant prin afirmaţii defăimătoare, care nu corespund realităţii şi care au încălcat fiecăruia la componente ale dreptului la viață privată, respectiv a dreptului la imagine, reputaţie şi onoare se arată în dosarul consultat de FANATIK.

Pe 18 mai 2023, Tribunalul București a decis ca Doru Viorel Ursu să-i plătească daune morale de 7.500 lei lui Dorel Năsui. În dosarul conexat, instanța a hotărât ca deputatul Claudiu Năsui să-i plătească lui Ursu daune morale în valoare de 10.000 lei. Toate părțile implicate au formulat apel, astfel că dosarul a ajuns la Curtea de Apel București. Pe 27 februarie 2024, cu mai puțin de două luni înainte de decesul lui Ursu, instanța a hotărât ca acesta să-i plătească daune morale de 5.000 lui Dorel Năsui. De asemenea, a decis ca fiul lui Dorel Năsui, Claudiu, să-i achite lui Ursu daune morale de 5.000 lei.