Ce viitor are grupul Wagner în Africa? Mercenarii lui Evgheni Prigojin, un model care funcționează în cel puțin două țări

Grupul Wagner pare să aibă încă în față un viitor înfloritor în Africa. Dar sub ce formă?, se întreabă specialiștii și observvatorii occidentali. Pentru unii, mercenarii lui Evgheni Prigojin „au introdus un model care pare să funcționeze în cel puțin două țări: Mali și Republica Centrafricană”. Mai ales că, după rebeliunea mercenarilor Wagner, președintele rus Vladimir Putin a rupt un tabu: legăturile – negate constant – dintre grupul paramilitar condus de Evgheni Prigojin și statul rus.

Made in Russia: Grupul Wagner există, dar nu există

Multă vreme, Moscova a negat însăși existența grupului Wagner, repetând că firmele militare private sunt interzise în Rusia. Apoi, fără să clipească, Putin a recunoscut, luna trecută, că întreținerea mercenarilor Wagner a fost asigurată „în întregime” de statul rus. Ba chiar a oferit cifre, ca să știe și contribuabilul rus ce bani a plătit fără să fi știut: în perioada mai 2022 – mai 2023, statul a plătit grupului Wagner 86 de miliarde de ruble (aproximativ un milliard de dolari) pentru a-l întreține.

Apoi, în același registru cinic-halucinant, tot Vladimir Putin a declarat că grupul Wagner „nu există din punct de vedere legal”, deoarece în Rusia nu există o lege privind organizațiile paramilitare private. Liderul de la Kremlin a subliniat că firma lui Prigojin nu este reprezentată ca entitate juridică. „Este o problemă separată legată de legalizare, dar este o problemă care ar trebui discutată în Duma de Stat, în guvern. Nu este o chestiune ușoară”, a continuat liderul rus.

Deci, grupul Wagner nu există, deși există bine mersi – iată un nou paradox pe lista Kremlinului. Dar, dacă există, poate supraviețui în Africa (teren predilect pentru mercenarii lui Prigojin) fără liderul său, și după recenta revoltă a combatanților în Rusia? Observatorii apreciază că, dacă viitorul companiei paramilitare rusești este sub semnul întrebării, dispariția sa pare greu de conceput.

Digi24.ro

Trupul unei tinere a fost turnat în beton în urmă cu peste 50 de ani. Abia acum polițiștii au aflat cine este și povestea ei ciudată

Prestări servicii, pachetul complet

La o lună după ce mercenarii Wagner au mărșăluit pentru scurt timp spre Moscova, urmat de exilul declarat al lui Prigojin în Belarus (ceața încă nu a fost risipită în urma acestor acțiuni), greutatea economică și geopolitică pe continentul african al celei mai cunoscute companii militare private (PMC) pare să o protejeze de a fi ștearsă de pe hartă. Săptămâna trecută, într-o înregistrare video publicată de conturi Telegram care se pretind apropiate de Wagner, dar pe care agențiile de presă precum AFP nu au putut să o autentifice, Prigojin le-a cerut trupelor sale să se pregătească pentru „o nouă călătorie în Africa”, scrie La Libre.

Mercenarii Wagner oferă un catalog de servicii pentru regimurile africane aflate în dificultate. În Mali și în Republica Centrafricană, oamenii lui Prigojin protejează puterea, oferă pregătire militară și chiar consultanță juridică pentru a rescrie codul exploatărilor miniere sau chiar Constituția. În schimb, grupul se dedă la acțiuni de prădare prădarea și își ia banii din resursele locale, în special din minele de aur și din alte exploatări de minerale.

Dezinformare, brutalitate, manipulare

În Sudan, grupul Wagner a prosperat în afacerile ilegale cu aur și rămâne apropiat de Forțele de Sprijin Rapid (RSF) ale lui Mohammed Hamdane Daglo. În Libia, fideli generalului Khalifa Haftar, omul forte din estul țării, „sunt câteva sute de persoane care asigură astăzi securitatea bazelor militare și a infrastructurilor legate de petrol”, a declarat Pauline Bax, director adjunct al programului pentru Africa al International Crisis Group.

În aceste țări și nu numai, gruparea Wagner este acuzată că manipulează opiniile, subminează reputația occidentalilor și influențează procesele electorale. Occidentul îl acuză pe Evgheni Prigojin de utilizarea unor metode militare brutale, care nu țin cont de drepturile omului sau de distincția dintre civili și militari. Statele Unite l-au sancționat pe Prigojin și au clasificat grupul său, în ianuarie, drept organizație criminală transnațională.

Digisport.ro

”Execuție” în 21 de minute! VIDEO Ostapenko nu a suportat umilința și a izbucnit. Gestul făcut și la finalul meciului

Brațul înarmat al ambițiilor Moscovei în Africa

Un expert independent al Națiunilor Unite a acuzat armata rusă și aliații săi de abuzuri în Republica Centrafricană. Iar Uniunea Europeană a anunțat noi sancțiuni împotriva mai multor oficiali Wagner din această țară. Săptămâna trecută, Marea Britanie a impus sancțiuni împotriva a 13 persoane și companii acuzate de implicare în abuzurile mercenarilor Wagner, inclusiv „execuții și tortură în Mali și în Republica Centrafricană și amenințări la adresa păcii și securității în Sudan”.

Creat la începutul anilor 2010, grupul Wagner a devenit apoi aripa armată neoficială a ambițiilor Rusiei în Africa, permițând în același timp Moscovei să nege orice responsabilitate pentru operațiunile sale. „Wagner nu este nici o ramură a armatei și nici o entitate privată de sine stătătoare. Ea servește interesele oficiale ale Moscovei, dar răspunde și ambițiilor personale ale lui Prigojin. Este o linie subțire aici”, a declarat Maxime Audinet, cercetător la Institutul de cercetare al școlii militare (IRSEM) din Paris, înainte de revolta mercenarilor. „Niciodată un actor neoficial nu a mai avut o asemenea importanță în acțiunea internațională a Rusiei”.

Un mandat incert pentru mercenari

După revolta mercenerilor Wagner, șeful diplomației ruse, Serghei Lavrov, a asigurat că viitorul grupului în Africa va depinde exclusiv de „țările în cauză”. Dar legăturile dintre Kremlin și Wagner vor trebui regândite. Oriunde se instalează, compania militară privată își are oamenii și echipamentele furnizate de armata rusă. „Modelul Wagner se autofinanțează, cel puțin pentru a plăti oamenii, dar are nevoie de sprijinul și logistica Ministerului Apărării”, subliniază Pauline Bax.

Grupul va fi condus de cineva mai loial Moscovei? Va trebui să își schimbe numele sau chiar să cedeze locul unei alte companii militare private rusești? Aditya Pareek, expert al companiei private britanice de informații Janes, consideră că este „puțin probabil” ca grupul Wagner să rămână în totalitate la ordinele Rusiei. Wagneer și Kremlinul ar putea intra ocazional în competiție „în țări în care Moscova nu are încă o prezență puternică”, sau chiar să încheie „alianțe temporare”.

În orice caz, principiile de funcționare ale grupului Wagner ar trebui să prospere. „Grupul Wagner a introdus un model care pare să funcționeze pentru cel puțin două state” (Mali și Republica Centrafricană), notează Pauline Bax. „Chiar dacă Wagner încetează să mai existe, alte companii vor căuta să exploateze acest gol”.

Timp de decenii, regimurile africane au recurs de bunăvoie la mercenari, în special pentru a compensa slăbiciunea forțelor lor armate. „Jargonul juridic internațional ambiguu care definește ce este și ce nu este un mercenar (…) face ca Africa să fie una dintre cele mai atractive destinații pentru a face afaceri fără prea multă moralitate”, scrie cercetătoarea Amanda Brooke Kadlec pe site-ul New Lines Magazine. Iar „dacă Grupul Wagner sau alți concurenți ruși sunt considerați incompetenți sau nesiguri din cauza haosului (din Rusia), există o mulțime de alte opțiuni”.

Atrocități împotriva civililor în Mali

Violențele împotriva civililor din Mali continuă fără încetare. Potrivit Human Rights Watch (HRW), forțele armate maliene și luptătorii identificați ca fiind membri ai grupului rus Wagner au comis multiple atrocități împotriva civililor din această țară. Într-un raport publicat luni, 24 iulie, ONG-ul detaliază abuzurile comise în timpul operațiunilor militare antiteroriste în patru sate din centrul țării, între decembrie 2022 și martie 2023. Martorii au raportat prezența unor luptători străini, nevorbitori de limbă franceză, descriși ca fiind „albi”, „ruși” sau „aparținând grupului Wagner” în timpul a trei dintre aceste operațiuni, se arată în raport, scrie Liberation.

În urma interviurilor cu 40 de persoane, inclusiv cu mai mulți martori direcți ai atacurilor, ONG-ul a înregistrat cel puțin 35 de execuții de civili, inclusiv mai multe femei și copii. „Am găsit patru cadavre la o sută de metri la sud de Sossobé, toate cu fața în jos, ceea ce ne-a făcut să credem că au fost uciși în timp ce încercau să fugă”, a declarat un martor la un atac în satul Sossobé la 6 martie. Combatanții au efectuat, de asemenea, arestări arbitrare, bătăi și au jefuit case și magazine. „Soldații albi au bătut două persoane care stăteau lângă mine. I-au lovit cu bețe de lemn, atât de tare încât bețele s-au rupt”, a declarat un alt sătean.

Dispariții forțate și tortură

De asemenea, cel puțin 50 de persoane au făcut obiectul unor dispariții forțate, iar altele au fost torturate în timpul detenției ilegale într-o tabără militară. Într-un astfel de atac, în martie, în satul Ouenkoro, soldați malieni și străini au ucis 20 de civili deschizând focul într-o piață, înainte de a-i aduna pe bărbații din sat și de a-i bate cu diverse obiecte.

Publicarea raportului HRW are loc la o lună după decizia de a pune capăt Misiunii Națiunilor Unite în Mali (Minusma), o retragere cerută de junta militară aflată la putere. Autoritățile maliene au invocat „o criză de încredere” ca motiv al cererii lor. Pentru organizațiile de apărare a drepturilor omului, această răsturnare de situație ar putea agrava instabilitatea țării, a cărei populație suferă de mai bine de un deceniu de violențe din partea grupărilor jihadiste.

Prezența grupului Wagner în Mali a fost mult timp contestată de autoritățile maliene și ruse. În mai 2022, într-un interviu acordat televiziunii italiene, ministrul rus de Externe Serghei Lavrov a afirmat că militia lui Prigojin era „sub contract cu guvernul din Mali pentru a furniza servicii de securitate”.

În aprilie, Prigojin, a recunoscut în mod deschis prezența trupelor sale în Mali într-o declarație pe Telegram. Aceasta nu este prima dată când grupul Wagner este implicat în abuzuri în Mali, deseori efectuate sub pretextul unor operațiuni antiteroriste împotriva grupurilor jihadiste. Mercenarii ruși au participat la masacrul de la Moura din martie 2022, în care au fost uciși 500 de civili în cinci zile, potrivit unui raport al ONU publicat în mai.

Noi sancțiuni din partea SUA

Luni, Statele Unite au anunțat sancțiuni economice împotriva a trei ofițeri militari din Mali pentru „facilitarea desfășurării și extinderii” activităților în această țară ale grupului paramilitar rus Wagner. Sancțiunile vizează trei ofițeri de rang înalt: colonelul Sadio Camara, ministrul Apărării, care deține și cetățenia franceză, colonelul Alou Boi Diarra și locotenent-colonelul Adama Bagayoko, ambii ofițeri ai forțelor aeriene.

Într-o declarație emisă de Trezoreria SUA, Washingtonul a citat dovezi care arată că acești oficiali au contribuit la activitățile rău intenționate ale grupului Wagner în Mali”. „Acțiunea de astăzi expune oficialii cheie din Mali care au contribuit la facilitarea înrădăcinării grupului Wagner în Mali în ultimii doi ani”, a declarat subsecretarul Trezoreriei pentru terorism și informații financiare, Brian Nelson, scrie Le Monde.

„Acești oficiali și-au făcut populația vulnerabilă la activitățile destabilizatoare și la încălcările drepturilor omului din partea grupului Wagner, pregătind în același timp calea pentru exploatarea resurselor suverane ale țării lor în beneficiul operațiunilor grupului Wagner în Ucraina”, a adăugat el.

Bunurile din Statele Unite ale celor trei oficiali au fost înghețate și li s-a interzis să efectueze tranzacții cu persoane sau societăți din SUA. Potrivit Washingtonului, de la sosirea Grupului Wagner în Mali, în decembrie 2021, numărul victimelor civile din această țară a crescut cu 278%, în special din cauza operațiunilor desfășurate de forțele armate ale țării alături de mercenari.