Cea mai misterioasă biserică din România. Originile ei nu sunt cunoscute și a provocat numeroase controverse

Unde este cea mai misterioasă biserică din România. Originile acesteia nu sunt cunoscute cu exactitate. Din acest motiv, au existat numeroase controverse cu privire la perioada în care a fost ridicată.

Cea mai misterioasă biserică din România. A stârnit numeroase controverse

Deși a fost atestată din secolul al XIV-lea, mai mulți cărturari susțin că Biserica medievală Densuș este mult mai veche. Nu doar acest detaliu a creat controverse, ci și împrejurările în care a fost zidită așezarea.

Biserica este situată în Țara Hațegului, iar oamenii au fost fascinați de aceasta de-a lungul timpului. Cu toate acestea, multe informații despre biserică ar putea să fie inexacte și chiar false.

Această biserică de piatră se află la aproximativ 10 kilometri de ruinele Coloniei Ulpia Traiana Sarmizegetusa. Baronul von Hohenhausen, un ofiţer austriac în Transilvania, a fost primul călător celebru care a descris biserica.

Digi24.ro

Un român a vrut să fure bani dintr-un bancomat din Italia și a rămas fără o mână

Acesta a călătorit în ținuturile Hunedoarei și a cercetat monumentele istorice din zonă. Alți cărturari care s-au ocupat de cercetarea bisericii au folosit scrierile acestuia ca sursă de inspirație.

Unii au fost de părere că biserica a fost construită pe ruinele unui templu antic sau a unui mausoleu. Acesta ar fi fost ridicat de generalul Longinus, eroul romna din timpul războaielor cu dacii. După ce a fost capturat de Decebal, acesta s-a sinucis.

“Mausoleul acesta se susţine a fi cea mai veche zidire în Ardeal, care a rămas neruinată de timp, războaie sau alte întâmplări nefaste.

El ar fi fost clădit în memoria şi pe mormântul beliducelui lui Traian, Geliu Longin, mort în Sarmizegetusa, în timpul războiului al doilea al lui Traian contra dacilor şi, după Dio Cassius, dus de către amicii săi şi înmormântat ad Densas, peste a cărui mormânt mai târziu s-ar fi clădit acest mausoleu, tot de către romani”, scria cărturarul Bizantinus Pop, tatăl cărturarilor Aron şi Nicolae Densuşianu, în secolul al XIX-lea, notează adevarul.ro.

Digisport.ro

O actriță celebră din SUA a văzut un român și a izbucnit imediat în râs. Ce a urmat

Unii cercetători au susținut că biserica este antică

În secolele trecute, unii istorici au susținut că biserica a fost construită de evrei, în timpul lui Decebal, sau chiar de goți. Cei mai mulți cercetători au considerat false astfel de ipoteze.

Preotul Ioan Mălinaș se numără printre cercetătorii care au susținut originea antică a bisericii. După ce a cercetat documentele și mărturiile din secolele trecute, acesta a publicat cartea “La umbra Sarmizegetusei Romane. Basilica din Densuș”, în 1997.

În lucrarea sa, preotul a notat că biserica din Densuș datează de aproape 2.000 de ani. “Primul ctitor al Sanctuarului de la Densuș a fost și primul guvernator al Daciei, din teritoriile cucerite de Traian, în războiul din anii 101 – 102 d. Hr., adică generalul roman Cnaeus Pompeius Longinus, care și-a stabilit cartierul general, între anii 102 – 105, în acele locuri”, scria Ioan Mălinaș.

Acesta a mai notat că, după moartea generalului roman menționat în carte, edificiul a devenit sanctuar. În același timp, era mausoleu pentru familia lui Longinus. Acolo erau depuse urne funerare, dar și jertfe.

Monumentul de la Densuș ar fi fost pentru cei care veneau să se închine zeităților, mai ales zeului Marte. Acest lucru s-ar fi întâmplat în timpul ocupației romane, până în anul 275, după cum a mai precizat preotul.

Sanctuarul ar fi fost folosit și după retragerea romană din Dacia. În secolul IV ar fi fost transformat într-o basilică, dar ar fi fost distrus după invaziile popoarelor migratoare.

Trei secole mai târziu, biserica ar fi renăscut ca loc de închinare al creștinilor. “În faza actuală, biserica datează din secolul X-XI, fără pronaos, care se pare că este construit ulterior”, a mai scria Ioan Mălinaș.

Enigmele de la biserica medievală Densuș

Ipoteza lui Ioan Mălinaș a fost respinsă de alți cercetători. “Maiorul de grănițeri Hohenhausen, care a umblat pe la Densuș în anul 1775, susține că templul ar fi fost consacrat zeului războiului, Marte.

Între români, poate din cauza inscripției dedicată lui G. Longinus Maximus, s-a înrădăcinat părerea că această zidire ar fi un mausoleu ridicat de către împăratul Traian pe mormântul viteazului său general, Longin. (…)

Dacă e să spunem și părerea noastră, mai întâi ținem cu totul de lucru neverosimil ca să fi fost templu păgân, mai ales roman, sau mausoleul lui Longin.

E de ajuns să fi văzut cineva și numai un templu antic roman ori un mausoleu sau monument sepulcral vechi ca la întâia privire a acestei zidiri ciudate, de pietre cioplite și scrise și de cărămizi, să spună că templu roman sau mausoleul unui general nu poate fi.

Mai presus de orice îndoială o arată inscripțiile funerare aflate acolo, care sunt dedicate la diferite persoane, semn că sunt adunate din locuri diferite, adică de pe mormintele multora”, scria dr. Jacob Radu, autorul volumului “Istoria vicariatului greco-catolic al Hațegului” (1913).

Istoricul medievist Adrian Andrei Rus a respins, de altfel, afirmațiile cu privire la faptul că aceasta datează de dinainte de secolul al XIII-lea. Unii cercetători sunt de părere că biserica a fost ridicată de familiile cneziale din ținutul Hațegului, la finalul secolului al XIII-lea.