George Bacovia este cunoscut ca fiind unul dintre cei mai depresivi și melancolici poeți pe care România i-a avut vreodată. Totuși, puțini sunt cei care știu că nu a fost mereu așa, însă ceva i-a schimbat viața când avea numai 13 ani.
Pe numele său real George Andone Vasiliu, Georgia Bacovia are o poveste care încă se mai păstrează învăluită în mister. Operele sale au fost unele dintre cele mai triste din literatura românească, dar la fel ca arta, viața i-a fost despre căderi psihice, probleme de sănătate.
S-a aflat mereu în căutarea adevărului absolut sau cel puțin așa a fost cunoscut ca adult. Puțini știu că poetul a fost un copil vesel și plin de viață. Totul s-a schimbat radical la vârsta de 13 ani, când a fost protagonistul unui episod care l-a marcat.
Nu se știe dacă din proprie inițiativă sau dintr-o greșeală, George Bacovia a rămas închis o întreagă noapte într-o biserică. Atunci s-a produs declicul și din acel moment a început să vadă viața dintr-o perspectivă sumbră.
A ajuns să evite oamenii și interacțiunile sociale, iar anii de liceu a fost cei în care au apărut și primele episoade depresive. În această perioadă a scris poemul cu același nume, în care vorbește despre frământările sale.
„Anii de liceu nu mi-au părut prea fericiţi. Era prea multă asprime în şcoală şi prea puţină înţelegere”, a povestit George Bacovia despre perioada studiile liceale și modul în care el le-a perceput, notează click.ro.
Chiar dacă sună clișeic, dragostea l-a salvat pe George Bacovia și i-a oferit o mică speranță. Agatha Grigorescu este femeia care i-a servit drept leac scriitorului măcinat de dureri interioare. La rândul ei, visa să devină poetă.
Cei doi s-au îndrăgostit nebunește, dar lui Bacovia i-a luat 12 ani pentru a-și face curaj să o ceară de soție. A făcut-o într-un final. Nunta a fost, de fapt, o surpriză pentru Agatha, care mai târziu a povestit cum s-au întâmplat lucrurile.
„Înainte de a ajunge la fotograf Bacovia mă invită la bijutier. Am fost surprinsă. Nu înţelegeam de ce. ‘Să luăm nişte verighete’, spuse, ca şi cum ar fi fost vorba de ceva obișnuit. (…) În sufragerie se sărbătorește logodna, felicitări, câteva cupe de șampanie…
A urmat o seară frumoasă. S-a dansat până după miezul nopții. Toți s-au antrenat. S-a cântat la vioară, s-au spus versuri. Bacovia glumea… am avut și verighetele, le-am pus fără nicio altă sărbătorire”, și-a amintit soția lui George Bacovia.