Adevărul despre cele mai fericite țări din lume. De ce poate fi mai bine să locuiești în România, decât să trăiești mizerabil în ”paradis”

Sigur ai citit până acum măcar o dată despre topul celor mai fericite țări din lume. Într-adevăr, există un astfel de clasament și România nu se regăsește în vârful clasamentului.

În 2021, spre exemplu, din cele 149 de țări care au fost analizate pentru clasament, România a reușit să se situeze undeva între prima și a doua treime de clasament, pe locul 47. Nu-i prea rău, dar nici bine nu poate fi.

Cu siguranță, privim cu invidie către primele țări din acest top și ne imaginăm cât de frumoasă poate fi viața într-un stat care se află între cele mai fericite din lume. Cu toate acestea, realitatea poate fi, de fapt, destul de diferită, iar fericirea raportată în aceste topuri s-ar putea să nu fie și cea resimțită de cetățenii de rând.

O nouă cercetare publicată în jurnalul Scientific Reports arată tocmai faptul că în țările care se află pe cele mai înalte poziții din topurile celor mai fericite state, oamenii pot avea un nivel al bunăstării mai redus decât ar fi normal, deoarece există o presiune la nivelul societății ”de a fi fericit.”

Digi24.ro

Rusia amenință că va ataca Polonia dacă NATO aduce arme nucleare pe teritoriul acesteia

Cu siguranță, traiul într-o astfel de țară poate fi benefic pentru majoritatea, dar pentru unele persoane se poate transforma în ceva opus, din cauza presiuni la care acestea se simt supuse.

Oamenii sunt supuși presiunii de a se simți fericiți

Brock Bastian, profesor la University of Melbourne și autor principal al studiului, spune că în ultimii ani, el și echipa sa au studiat fenomenul presiunii sociale la care sunt supuși oamenii, care ”ar trebui” să experimenteze emoții pozitive și să le evite pe cele negative.

Această presiune este comunicată oamenilor de rând și prin canale precum rețelele sociale, reclame de tot felul și chiar cărți de ”self help.” Mai devreme sau mai târziu, oamenii ajung să dezvolte un sistem de referință cu privire la ce emoții sunt apreciate sau disprețuite de către cei din jurul lor.

Bastian mai arată că, în cercetările trecute efectuate pe subiect, se dovedește că pe măsură ce oamenii au de-a face cu o presiune mai ridicată de a fi fericiți, crește semnificativ riscul ca aceștia să experimenteze depresia. Dacă aceste cercetări au fost realizate pe indivizi ce trăiau în SUA sau în Australia, actualul experiment a luat în calcul 7.443 de persoane din 40 de țări.

Digisport.ro

Un fotbalist celebru și soția sa, filmați în duș. Imaginile au făcut înconjurul lumii

Acestor oameni le-au fost analizate bunăstarea, satisfacția cu privire la viață, dar și eventuale schimbări ale dispoziției acestora. Apoi, aceste informații au fost puse în balanță alături de percepția respondenților față de presiunea socială pe care o simt să ”se simtă bine.”

Descoperirile din acest experiment le-au confirmat pe cele din cercetarea anterioară. La nivel global, atunci când oamenii simt presiunea de a fi fericiți și de a evita supărările, ajung să se confrunte cu probleme de sănătate mentală.

Cu alte cuvinte, aceștia sunt mai puțin satisfăcuți de propriile vieți, simt mai multe emoții negative, trăiesc mai puține emoții pozitive și se confruntă mai des cu depresia, anxietatea și stresul.

Autorul studiului mai arată că această mostră globală de subiecți le-a permis cercetătorilor să analizeze mai în detaliu situația și să descopere dacă și ce fel de diferențe există între țări, în privința relației dintre presiunea socială pentru fericire și bunăstarea emoțională proprie.

Au fost preluate date de la fiecare dintre cele 40 de țări care apăreau în World Happiness Index, informații colectate de Gallup World Poll. Acest index se bazează pe ratinguri subiective ale fericirii, preluate de la eșantioane reprezentative pentru fiecare stat în parte, conform theconversation.com.

De la presiunea societății pentru a fi fericit la depresie, anxietate și stres

Cu ajutorul acestor informații, cercetătorii au putut să determine modul în care fericirea generală a unei națiuni și implicit presiunea socială pe cetățeni ca aceștia să se simtă fericiți poate afecta bunăstarea oamenilor de rând.

Conform descoperirilor, această relație dintre factori este mai puternică în state care se află în partea superioară a topului. Într-o țară precum Danemarca, presiunea socială pe care unii o resimt pentru a fi fericiți e un semn că aceste persoane au o sănătate mentală mai șubredă.

Sigur, asta nu înseamnă că oamenii nu sunt, de fapt, mai fericiți în aceste țări. Însă, în cazul celor care simt deja presiunea de a duce o viață mai bună, traiul într-o astfel de țară ar putea duce la un nivel a bunăstării mai redus decât ar fi în mod normal.

E foarte posibil ca, în cazul în care ești înconjurat doar de persoane fericite, să simți o presiune socială și mai mare dincolo de condiționarea de a fi cu zâmbetul pe buze tot timpul. Semnele că alții sunt fericiți nu se rezumă doar la expresia explicită a acestui sentiment, ci cuprind și alte elemente mai subtile, cum ar fi contacte sociale mai frecvente sau participarea la activități ce oferă un sentiment de bunăstare. Aceste semnale sunt mai puternice în țările mai fericite, crescând efectele așteptărilor sociale.

În astfel de state, a te simți fericit poate fi, de fapt, considerat o obișnuință. Și asta adaugă la presiunea pe care o simt unele persoane, exacerbând totodată problemele pentru cei care nu ajung la acest nivel de bunăstare.

Brock Bastian subliniază că a simți și a exprima fericirea reprezintă un lucru bun; totodată, punctează existența unor studii care arată că oamenii ar trebui să fie moderați în anumite situații, conștienți fiind că exprimarea unor emoții pozitive ar putea chiar să-i afecteze pe alții. Unele persoane pot fi alienate de sentimentul de bucurie al cuiva, pe care nu-l pot resimți împreună.

Astfel, cercetătorul sugerează ideea de a crea un top al țărilor nu neapărat în funcție de fericire, ci mai degrabă în funcție de cât de deschise sunt națiunile față de exprimarea tuturor tipurilor de emoții în public.