Cine a realizat Transfăgărășanul, unul dintre cele mai spectaculoase drumuri din lume

Transfăgărășanul, locul din România care atrage anual sute de mii de turiști, atât din țară, cât și de peste hotare. I se mai spune ”drumul dintre nori”, dar dincolo de frumusețea pe care o are, se ascunde o poveste tristă a construirii lui.

Cine a făcut Transfăgărăşanul. Ideea lui Ceauşescu

Transfăgărășanul a fost idee a fostului lider comunist, Nicolae Ceaușescu. Șeful de stat al Republicii Socialiste România (așa cum i se spunea României sub conducerea lui-n.r) a ordonat construirea acestui traseu, temându-se de o invazie a URSS, întâmplându-se același lucru în Cehoslovacia, în 1968.

Până ca Nicolae Ceaușescu să aibă o astfel de inițiativă, Munții Făgărăș nu puteau fi trecuți nici măcar cu ajutorul calului.

Transfăgărășan a fost construit între martie 1970 și septembrie 1974, creându-se astfel o legătură între Muntenia și Transilvania. Pentru lucrări s-au înrolat, în mod obligatoriu, tineri de 18 ani, abia îmbrăcați în haina militară, dar și țărani, constructori civili sau intelectuali din închisorile comuniste.

Digi24.ro

Cum va arăta M5, superiahtul miliardarilor care se transformă în submarin. Va avea un heliport, un balon cu aer cald și un cinematograf

Se spune că militarii au fost cel mai mult folosiți pentru săparea traseului. Condițiile de muncă erau infernale, precum un lagăr.

Muncitorii de pe Transfăgărășan, obligați să lucreze în condiții de frig și fără alimente sau apă

Se lucra de dimineață până seara în frig, fără hrană sau apă suficiente. Mulți cedau pe rând, căzând în prăpastii, fiind cuprinși de avalanșe sau striviți de stânci.

Fiica unui locotenent, detașat pe Transfăgărășan, spune că problemele au început să apară încă de la primele târnăcoape date în stâncă. Muntele fiind ”îmbibat” cu apă, lăsa să țâșnească izvoare, precum o fântână arteziană, situație care făcea practic imposibile lucrările.

Mai mult, în zonă se planta și explozibil, ce se detona la scurt timp și lua viața multor persoane. Cele mai dificile momente ar fi fost atunci când se depunea zăpada, deoarece soldații și nu numai degerau de frig.

Digisport.ro

FOTO Cum a apărut Gigi Becali la palatul din Aleea Alexandru, după ce FCSB a devenit campioana României

În cărțile de istorie apare și că minerii care se ocupau de montarea explozibilului se țineau câte 20-30 unii de alții, încât să nu fie luați de vijelii și să ajungă în prăpastii. De multe ori, însă, era inevitabil.

S-a mai aflat că pentru crearea Transfăgărășanului s-au dislocat trei milioane de tone de rocă, 6520 tone de dinamită, din care 20 numai pentru tunelul Capra-Bâlea.

De altfel, între Lacul Bâlea și Bâlea Cascadă există unul dintre tronsoanele cele mai dificile ale Transfăgărășanului, care se întinde pe o lungime de 13 km.

De asemenea, un număr mare de decedați s-a înregistrat și pentru construirea barajului Vidraru, prin fața căruia trece Transfăgărășan. Pentru asta s-a sacrificat un sat întreg, scufundat sub apele lacului Vidraru, pentru a se face loc barajului.

Foști locuitori spun că atunci când scade apa, se pot vedea rămășite din casele abandonate și crucea de pe turla bisericii. Printre locuințe se afla și o vilă a familiei Brătianu.

Când a fost inaugurat Transfăgărășanul

Odată cu finalizarea lucrărilor, are loc și inaugurarea traseului celebru din România. Pe 20 septembrie 1974 s-a întâmplat acest lucru. În prezent, Transfăgărășanul cuprinde cel mai lung tunel rutier din țară, de 887 m și care se află la cea mai mare altitudine din România, de 2.045 m.

Dincolo de istoria tristă a Transfăgărășanului, în prezent este una dintre cele mai atrăgătoare obiective turistice din țara noastră. Iarna, acest drum nu poate fi circulat, din cauza straturilor groase de zăpadă care se depun.