Biblia este cea mai importantă a creștinilor, fiind și cea mai răspândită din întreaga lume, dar cine a scris-o, de fapt? Cartea se referă la Scripturile sacre din iudaism și creștinism, scrise pe parcursul a sute de ani.
În timp ce pentru evrei Biblia constă doar în Biblia ebraică, pentru creștini aceasta înseamnă Vechiul Testament și Noul Testament. Vechiul Testament reprezintă o versiune a Bibliei ebraice.
Scrierile din Biblia ebraică sunt compilații ale unor documente separate, numite “cărți”, scrise pe parcursul a aproximativ 1.000 de ani.
Istoricii consideră că Biblia ebraică este rezultatul activității a circa 100-150 de scriitori diferiți. Aceștia ar fi provenit din cărturari aflați în serviciul conducătorilor politici și clericali din regatele Israelului și Iudeei antice.
Cărțile ar fi fost adunate în secolele I-II d.Hr. pentru a forma prima Biblie ebraică, Tanach sau Hamikrá.
Potrivit Wikipedia, la baza Vechiului Testament creștin, la unele biserici, nu stă originalul ebraic, ci o traducere în greacă a Bibliei ebraice cunoscută sub numele de Septuaginta, realizată înainte de crearea formei definitive a Bibliei ebraice.
După ce au fost adăugate Evangheliile, precum și alte scrieri suplimentare, a luat naștere Biblia creștină sau Sfânta Scriptură. Aceasta conține atât Vechiul Testament (cunoscut ca “text ebraic”), cât și Noul Testament (cunoscut ca “text grec”, datorită limbii în care a căpătat notorietate).
Conform lui R. E. Friedman, data cea mai timpurie la care a început scrierea Bibliei ebraice ar putea fi 922 î.Hr.. Cele mai vechi inscripții care cuprind texte din Biblie sunt două amulete în formă de mici suluri de argint, care ar data din 587-586 î.Hr., fiind scrise în paleo-ebraică.
Scrierea Noului Testament s-ar fi încheiat în jur de 120 d.Hr., iar modificarea sa a continuat până la Comma Johanneum. La originea Noului Testament ar fi 15 sau 16 autori.
Moise este considerat de mulți istorici ca fiind autorul principal al primelor cinci cărți ale Bibliei – Geneza, Exodul, Leviticul, Numerele și Deuteronomul –, cunoscute sub numele de Tora.
De asemenea, David este considerat principalul autor al Psalmilor, deși Regele Solomon, fiul lui David, este creditat cu scrierea unei părți semnificative a zicătorilor din Biblie.
Iosua Navi, Ezdra, Daniel, Osea, Amos, Naum, Zaharia, Ieremia și Isaia s-ar număra printre autorii Vechiului Testament.
Noul Testament cuprinde patru Evanghelii scrise de apostolii Luca, Marcu, Matei și Ioan. Acestea descriu viața lui Iisus Hristos, miracolele pe care le-a făcut, învățăturile Sale către omenie, patimile și Învierea.
În plus, Noul Testament cuprinde și 21 de epistole scrise de Pavel, Petru, Ioan, Iacob și Iuda.
În total, peste 40 de autori asumați au scris Biblia. Numărul acestora ar fi mai mare de 150 deoarece multe dintre texte sunt necunoscute.
O numărătoare exactă arată că în Sfânta Scriptură apar 2.930 de personaje pe parcursul celor 1.500 de ani în care cartea a fost redactată.
Biblia este cea mai răspândită carte din lume, tradusă în circa 1.800 de limbi. Cuvântul “biblie” provine din limba greacă și înseamnă “cărți”.
De-a lungul timpului, cartea a cunoscut mai multe traduceri în română.
În 1688 a apărut prima traducere integrală a Bibliei în limba română, cunoscută ca “Biblia de la București”. Traducerea a fost realizată de către Radu Greceanu și Șerban Greceanu și cu ajutorul lui Șerban Cantacuzino și Constantin Brâncoveanu.