Cine sunt popii, damele și valeții de pe cărțile de joc. Figurile au legături cu personaje importante. Care este istoria acestei activități care este una plăcută, perfectă pentru o după-amiază alături de gașca de prieteni.
Te-ai întrebat vreodată ce reprezintă popii, damele și valeții de pe cărțile de joc? Aceștia sunt conectați cu oameni renumiți, chiar și din Vechiul Testament. Se crede că popa de pică, cel asociat cu frunza, este David, nimeni altul decât conducătorul Israelului.
Anticul lider este cel care l-a ucis pe Goliat în Vechiul Testament. Regele de pe cartea de treflă este Alexandru cel Mare, conducătorul Macedoniei, grecul care a cucerit teritorii vaste și a trăit în perioada 356 – 323 înainte de Hristos.
De asemenea, regele inimă este Carol cel Mare, lider miliar și politic al francilor în Evul Mediu timpuriu. Acesta este văzut drept primul împărat roman sfânt și părintele fondator al Franţei şi al Germaniei. A trăit între 747 și 814 după Hristos.
Popa de pe cartea de romb se spune că este Roman Caesar Augustus sau Iulius Caesar. Pachetele au fost standardizate de producătorii francezi undeva spre sfârșitul secolului al XVI-lea. Aceștia au ales să includă frunze, inimi, diamante sau romburi și trefle, desemnând și cei patru regi.
Victor Hugo susține că renumitul Carol al VII-lea era mare amator de cărți. Acesta a fost cel care a dispus damele de pe cărți undeva în Franța anilor 1400, una dintre ele întruchipând-o pe soția sa, Maria D’Anjou.
O altă personalitate este frumoasa Agnes Sorel, amanta favorită a regelui. A treia este Isabela de Bavaria, mama lui şi ultima este cunoscuta revoluţionară franceză care a sfârşit arsă pe rug, Ioana D’Arc. A încetat din viață în anul 1431.
În prezent, cele 4 dame din pachetul de cărți le reprezintă pe zeița Pallas sau Athena (dama de pică), personajul biblic Judith (inimă roșie), Rachel, un alt personaj biblic (romb) și Argine, o anagramă pentru cuvântul Regina (treflă).
Cei patru valeţi sunt Hector – legendarul luptător troian (romb), La Hire – comandant militar francez care a luptat în Războiul de 100 de ani (inimă roșie), Ogier Danezul – erou al vechilor poeme franceze (inimă neagră) şi Lancelot – cel mai viteaz dintre cavalerii regelui englez Arthur (treflă).
Cărțile de joc nu au o origine foarte bine determinată. Unii specialiști sunt de părere că au fost folosite prima oară în India sau China, în urmă cu aproximativ 1.000 de ani. Istoricii cred că au ajuns în Europa în secolul al XIII-lea.
Prima atestare documentară pe continentul nostru datează din anul 1379. La momentul respectiv cronicarul italian Niccolo de Coveluzzo a povestit că acestea erau folosite pentru jocul naibis. Ulterior, s-au răspândit în întreaga lume.
Conform historia.ro, cărțile de joc aveau ilustrații care reprezentau realități ale vieții de zi cu zi. După anul 1430 acestea s-au ieftinit, monopolul fiind deținut de o fabrică din orașul Ulm, Germania. Istoria spune că ele au fost interzise în unele locuri din Europa, precum Italia.