Ciolacu reînvie ideea lui Dragnea cu suprataxarea multinaționalelor. „Un alt prilej de a împărți mai multă pradă”

Ideea unei noi taxe impuse marilor companii internaționale care operează în România a fost anunțată de Marcel Ciolacu odată cu intrarea la guvernare, însă istoria acestei idei este mult mai veche, fiind aproape de implementare încă din era Dragnea.

Ciolacu vrea mai mulți bani de la multinaționale

Liderul PSD, prezent miercuri la „Topului Naţional al Firmelor Private din România”, ideea supra-impozitării marilor companii din România pe care le-a acuzat că plătesc un impozit pe profit mai mic decât procentul de 1% pe care-l plătesc IMM-urile. Acesta a susținut că măsura, despre care a spus că va fi temporară, ar fi un exemplu de solidaritate într-o perioadă de criză și ar asigura fonduri suplimentare pentru educație și sănătate.

„Sunt în jur de 320 de mari companii în România cu cifra de afaceri peste 100 de milioane de euro, iar acestea plătesc în medie cam 0,8% impozit pe profit! Adică mai puțin decât acel 1% pe care îl achită microîntreprinderile românești! Această situație nu poate reprezenta un mediu de afaceri concurențial și echitabil!

De aceea, în ciuda opiniilor dure ale unor analiști sau oameni de afaceri, eu nu îmi schimb părerea că este nevoie de o supraimpozitare cu caracter temporar a marilor afaceri, cele de peste 100 de milioane de euro! Dacă ar exista curajul politic pentru o asemenea soluție, am avea fonduri suplimentare pentru domenii cruciale, precum educația şi sănătatea. De aceea, rămân consecvent şi cred că ar fi fost corect, pe o perioadă limitată de timp, până trec toate aceste crize, să venim cu o astfel de abordare de impozitare a marelui capital”, a declarat Marcel Ciolacu.

Digi24.ro

Ultimele ore de viață ale Corinnei, femeia găsită moartă în dulapul din dormitor. Poliția l-a arestat pe iubitul ei

Deși liderul PSD nu a oferit alte detalii concrete în discursul său, propunerea este similară cu ideea taxei de solidaritate pe care a susținut-o la finalul anului trecut, odată cu formarea actualei coaliții de guvernare. Ideea era de a impune o taxă de 1% pe cifra de afaceri la companiile cu unde această cifră depășește 100 de milioane de euro. La acea dată, publicația Profit.ro scris că această taxă ar viza circa 330 de companii, printre care Automobile Dacia, OMV Petrom, Kaufland sau Dedeman, iar statul român ar încasa la buget undeva peste un miliard de euro.

Ideea este însă și mai veche, fiind foarte aproape de implementare în era Dragnea, atunci când era prezentată publicului sub numele de „taxa pe lăcomie”. Fostul lider PSD acuza multinaționalele că își plătesc profiturile în paradisuri fiscale în timp ce în țara noastră plătesc, per total, un impozit pe profit de trei ori mai mic decât firmele românești.

„Cum să crezi în onestitatea unui mare lanț de hipermarketuri, care cu afaceri de miliarde declară profit de 0,5%. Te gândești, se chinuie de atâția ani de zile în țara asta și doar 0,5% profit? Această țară are dreptul să ceară ca din profiturile uriașe pe care le fac aici, taxele să le plătească aici, nu în paradisuri fiscale sau în țările de origine. Eu le spun tuturor acestora că România nu e stat fără câini. Nu putem sta ca momâile să vedem cum ni se iau resursele”, spunea Liviu Dragnea în 2018.

Lipsă de predictibilitate și stabilitate financiară

Liviu Dragnea avea să dea înapoi de la implementarea unei astfel de taxe, taxă pe care a vrut să o introducă prima dată în 2017, în urma unui puternic lobby din partea companiilor americane în România. Organizația profesională care le reprezintă interesele, Camera de Comerț Americană din România AmCham, care a criticat măsura și în 2017, a avut o poziție critică și în decembrie 2021, atunci când PSD a reluat această idee. AmCham a susținut că este vorba despre o măsură fiscală nefundamentată, introdusă „peste noapte, fără consultare prealabilă, fără o foaie de parcurs, fără un studiu de impact real, fără o analiză a compatibilității acesteia cu legislația europeană” și care ar stimula creșterea cheltuielilor bugetare, „fără reforme ale administrației publice”.

Digisport.ro

Cum l-a numit Anamaria Prodan pe Ronald Gavril: impresara nu s-a ferit să spună cum îl strigă pe boxer

Aceleași critici par a rămâne valabile și în actualul context, după 11 luni la guvernare, social-democrații nu au venit până acum cu niciun studiu privind impactul unei astfel de măsuri. La fel, ideea introducerii unei noi taxe vine în contradicție cu ideea de stabilitate și predictibilitate pe care chiar președintele PSD le lăuda ca fiind principalele virtuți pe care actuala coaliție le-a adus mediului de afaceri.

„Nu vor mai exista ajustări fiscale până în 2025, cel puţin până atunci. Scopul este să stăm împreună la masă şi să găsim soluţia, pe de o parte pentru colectarea de taxe care să fie una corectă, eficientă şi neagresivă”, a declarat ministrul PSD al finanțelor, Adrian Câciu, chiar în cadrul aceluiași eveniment.

„Nu înțeleg acest tip de mesaje. Nu există o omogenitate, o agendă comună nici măcar în același partid, fiecare e pe persoană fizică și vorbește ce-i trece lui prin cap. Faptul că președintele partidului zice una și iarăși vorbește despre impozitarea companiilor, ba impozitarea progresivă, dar în același timp ministrul de finanțe al aceluiași partid spune că în următorii doi ani nu vor mai exista modificări e deja de domeniul ridicolului”, a declarat, pentru FANATIK, profesorul de economie Bogdan Glăvan.

Mai mult, anunțul făcut de liderul PSD a venit la doar două zile după ce producătorul de anvelope finlandez, Nokian Tyres, a anunțat o investiție de 650 de milioane de euro într-o nouă fabrică lângă Arad. Un oficial al companiei a precizat că în decizia de a alege România pentru noua fabrică a contribuit și angajamentul Guvernului român de a-i ajuta la construcția acesteia. Economiștii susțin că și acest caz arată indiferența guvernanților pentru oferirea unei predictibilități mediului de afaceri, oferind pe de o parte sprijin pentru investitori pentru a-i anunța apoi că-i supraimpozitează.

„Vorbim de un nou semnal prost, negativ pentru cei care vor să dezvolte investiții în România. Practic, statul îi anunță că s-ar putea să-i impoziteze mai mult ca pe alte companii pentru simplul motiv că fac afaceri de peste 100 de milioane de euro în România. Unde e predictibilitatea, unde este dorința de a oferi un cadru fiscal care să fie atrăgător pentru investitorii străini, care în marea lor majoritate preferă alte țări?”, a declarat, pentru FANATIK, consultantul economic Adrian Negrescu.

La fel, profesorul Bogdan Glăvan este de părere că politicienii noștri dau dovadă de ipocrizie, lăudându-se pe de o parte cu atragerea investițiilor străine în România pentru ca apoi să recurgă la acest tip de naționalism economic, acuzându-i că nu-și plătesc taxele.

România trebuie să-și îmbunătățească colectarea întâi

Economiștii sunt de părere că prima problemă a statului român rămâne gradul mic de colectare al taxelor și contribuțiilor sociale la bugetul de stat, rămase la 27%, mult sub media europeană de 42%. Mai mult, aceștia subliniază că în ciuda promisiunilor, cheltuielile bugetare au continuat să crească în acest an forțând Ministerul Finanțelor să se împrumute cu sume tot mai mari la dobânzi tot mai mari.

„În loc să se preocupe să inventeze noi taxe și suprataxe, statul ar trebui să se preocupe să adune banii din economia subterană. Să atragă mai mulți bani la buget din taxele deja stabilite prin lege și care nu sunt plătite de multe companii. Când vor reduce evaziunea fiscală, când vom avea un nivel de colectare măcar la nivelul mediei europene, atunci putem să vorbim de alte noi modalități de a taxa mediul de afaceri. Până atunci ar fi mai indicat să ne preocupe performanța fiscalității românești.

Noi, din păcate am intrat într-o spirală a împrumuturilor, statul român e ca o persoană care se împrumută la cămătari, cu dobânzi tot mai mari la sume uriașe, și asta pentru că nu ne reducem cheltuielile publice. Nu strângem cureaua astfel încât să avem bani pentru ceea ce contează, pentru a ajuta oamenii vulnerabili, pentru investiții care să ajute economia într-o perioadă de criză. Cheltuielile publice, din execuția bugetară la nouă luni, reiese că sunt pe plus și cresc semnificativ iar taxele sunt din ce în ce mai mari. Unde este capătul acestei spirale?

Cheltuielile cu bunuri și servicii au crescut cu 16,2%, de la aproape 50 de miliarde de lei, în condițiile în care ni s-a promis că vor scădea acum. Cheltuielile de personal, 87 de miliarde de lei, creștere cu 5% la nouă luni, iar per total cheltuielile statului au crescut cu 18,6% la 373 de miliarde. Ne împrumutăm din ce în ce mai mult fără să ne gândim dacă vom avea de unde să plătim”, a declarat analistul economic Adrian Negrescu pentru FANATIK.

Poate că suma de un miliard de euro pe care autoritățile l-ar încasa la bugetul de stat în urma acestui noi impozit poate părea uriașă însă ea reprezintă mai puțin decât a zecea parte din marele program PNDL al coaliției PNL-PSD, Anghel Saligny, program văzut ca o mită pentru primarii din teritoriu. La fel, suma este mai mică decât prejudiciul total al dosarelor de la DNA care s-au prescris, în ceea ce privește răspunderea penală, în urma deciziei CCR din luna iunie privind termenele de prescripție, după ce timp de patru ani Parlamentul nu a putut modifica un singur alineat din Codul penal.

La fel, economiștii subliniază că majorarea impozitelor nu va conduce neapărat și la creșterea cotei de impozite plătite. „Discuțiile astea despre cât de puțin impozit plătesc marile companii sunt în toate țările, însă dacă noi credem că o companie plătește puține impozite în țară ce ne facem să credem că impunerea unui nou impozit ar rezolva această problemă? Creșterea cotei de impozitare nu duce neapărat la creșterea cotei de impozite plătite de respectiva companie. Nu decurge una din alta. Sunt lucruri diferite”, a subliniat Bogdan Glăvan.

La fel, acesta subliniază că apelul la solidaritate din partea liderilor politici este lipsit de credibilitate în condițiile în care statul nu pare dornic să reducă risipa sau să-și reformeze propriile instituții.

„Orice creștere a veniturilor bugetare trebuie gândită în armonie cu cheltuielile bugetare. Care este scopul pentru care vrea domnul Ciolacu impozite mai mari? Educație? Adică să băgăm mai mulți bani în educația cu plagiatori? În educația în care calitatea serviciului scade constant de ani de zile, are rost să băgăm mai mulți bani în același sistem neperformant? Ce să facem, să mărim salariile celor care nu fac cercetare? Celor care nu știu să predea?

Statul român pierde bani, el este ca un pacient care sângerează și ce ni se spune constant este că el are nevoie de perfuzii continuu, că e mereu nevoie de sânge. Problema este că acest om rămâne în aceeași stare. Din contră, cu cât mai ușor primește sânge, tot felul de anestezice, tot felul de ajutoare externe și alte cadouri, cu atât va fi mai stimulat să nu facă nimic serios. Pentru noi, fondurile europene, acest transfer uriaș de avuție, nu reprezintă decât un prilej de a împărți o pradă mai mare. Fără reforme, nevoia de bani tot mai mulți la buget ca crește continuu”, a mai declarat Bogdan Glăvan pentru FANATIK.

În anul 2019, Profit.ro scria că cele mai mari 3.000 de companii din România, marea lor majoritate companii cu capital străin, au generat peste 40% din veniturile totale ale statului, adică mai mult de jumătate din impozitul pe profit colectat de la cele 104.000.