Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației modifică normele metodologice după care se derulează Programul național de consolidare a clădirilor cu risc seismic ridicat, principala modificare fiind posibilitatea ca lucrările să poată începe și în cazurile în care există locatari membri ai asociațiilor de proprietari care se opun.
Programul național de consolidare a clădirilor cu risc seismic ridicat (PNCCRS) a fost inițiat prin Legea 212/2022 având două componente: subprogramul proiectarea și execuția lucrărilor de intervenții pentru clădirile cu destinația principală de locuință și subprogramul proiectarea și execuția lucrărilor de intervenții pentru clădirile de interes și utilitate publică.
În forma inițială, primul subprogram stabilea o serie de condiții pentru ca un edificiu să fie eligibil pentru finanțarea lucrărilor de consolidare locatarii săi trebuiau să depună printre documentele cerute și hotărârea asociației de proprietari sau hotărârile tuturor asociațiilor de proprietari în cazul clădirilor în care există mai mult de o asociație de proprietari, adoptate cu acordul unanimității proprietarilor. În cazul în care nu există asociații de proprietari, era necesar acordul scris al tuturor proprietarilor.
Această regulă a unanimității a blocat multe proiecte de consolidare fiind suficient un singur proprietar pentru ca intenția celorlalți locatari de a intra în program să fie zădărnicită, cu consecințe potențial tragice în eventualitatea unui cutremur puternic. În aceste circumstanțe, Ministerul Dezvoltării a decis să elimine regula unanimității, astfel că hotărârile asociațiilor de proprietari pot fi luate cu majoritate absolută, adică jumătate plus unu din membrii asociației. Tot de jumătate plus unui din numărul proprietarilor va fi suficient și în cazul în care nu există o asociație constituită.
O altă modificare majoră se referă la beneficiarii eligibili, al căror număr este sporit de o nouă categorie, anume cultele. „Se adaugă o nouă categorie de beneficiari ai subprogramului proiectarea și execuția lucrărilor de intervenții pentru clădirile de interes și utilitate publică, respectiv unitățile de cult ce aparțin cultelor recunoscute în conformitate cu prevederile Legii 489/2006”, se spune în nota de fundamentare a proiectului de act normativ. Astfel, vor putea fi consolidate nu doar lăcașurile de cult expuse la risc seismic, ci și anexele acestora cu destinație de locuință, adică locuințele clerului.
De asemenea, numărul de beneficiari potențiali este extins prin faptul că este modificată valoarea de vârf a accelerației terenului pentru proiectare la cutremur a(g), de la 0,20 g la 0,15 g, precum și datorită eliminării termenului de 60 de zile de la intrarea în vigoare a legii bugetului de stat pentru transmiterea cererilor, beneficiarii putând, în forma actuală a legii, să transmită solicitări în orice moment, pe tot parcursul unui an bugetar.
Modificarea normelor metodologice de aplicare a Legii 212/2022 era preconizată de mai multă vreme de către guvernanți în condițiile în care situațiile în care lucrările de intervenție nu se puteau face din cauza opoziției unuia sau mai multor locatari amenințau să limiteze sever eficiența întregului program.
De asemenea, revizuirea criteriului legat de valoare de vârf a accelerației terenului pentru proiectare la cutremur a fost determinată de seismele care au avut loc în județul Gorj la începutul anului trecut. Specialiștii MDLPA au descoperit că pe harta de risc seismic elaborată anterior zona era încadrată în regiunile cu risc seismic mic, deci clădirile nu puteau fi incluse în programul de consolidare.
„Partea de nord a judeţului Gorj, dacă vă uitaţi pe harta de risc seismic, este clasificată într-o zonă în care acceleraţia terenului este considerată ca fiind egală sau mai mică cu 0,15 g, e o clasificare a specialiştilor. În programul de consolidare de risc seismic pentru a beneficia, pentru a fi eligibilă o clădire la finanţare, acest procent a fost stabilit la 0,20 g, egal sau mai mare de 0,20 g. Având în vedere ceea ce s-a întâmplat în judeţul Gorj şi că partea unde s-au întâmplat pagube şi avarii la clădiri este situată într-o zonă care astăzi nu este eligibilă, Guvernul propune ca acest criteriu să fie redus”, preciza, în martie 2023, fostul ministru al Dezvoltării, Cseke Attila.