Harta riscului seismic în România. Care sunt zonele cele mai sigure în caz de cutremur

Guvernul a adoptat recent Regulamentul privind gestionarea situațiilor de urgență generate de cutremur, document în care sunt prevăzute atribuțiile instituțiilor statului în caz de cutremur major. Regulamentul conține și o hartă a zonelor în care se pot produce cutremure, precum și una a riscului seismic.

România, înconjurată de zone seismice

Zona seismică Vrancea, cu o seismicitate aflată la adâncimi intermediare, între 60 și 170 de kilometri, este de departe cea mai periculoasă afectând nu mai puțin de două treimi din teritoriul național, precum și o parte din Republica Moldova şi Bulgaria.

Însă pe lângă Vrancea, există nu mai puțin de 13 surse seismice crustale (superficiale), care pot produce cutremure resimțite pe teritoriul național, chiar dacă unele sunt în țări învecinate: Bulgaria, Serbia și Ungaria. Este vorba de Depresiunea Bârlad, Depresiunea Predobrogeană, Falia Intramoesică, Depresiunea Transilvaniei, Danubiană, Gorj, zona Făgăraş – Câmpulung Muscel, Crişana – Maramureş, Șabla, Banat, Satu Mare, Porțile de Fier, zona Dobrogei), distribuite potrivit hărții de mai jos.

Aceste zona au mecanisme de generare oarecum sporadice şi cu pondere semnificativ mai mică în bilanţul eliberării energiei seismice, ce contribuie mai mult la hazardul seismic local. Această configurație face ca hazardul seismic să nu fie distribuit uniform în România, ci concentrat în regiunile de sud și est ale țării.

Digi24.ro

O fetiță de 4 ani a murit după ce ar fi mâncat macrou congelat. Bunica a făcut infarct când a auzit și a murit și ea

„Zonarea hazardului seismic este dată de distribuția valorilor de vârf ale accelerației terenului pentru proiectare (ag), cu un interval mediu de recurență a acțiunii seismice de 225 ani (probabilitate de depăşire de 20% în 50 de ani). Această zonare se bazează pe o analiză de hazard seismic în care a fost utilizat catalogul cutremurelor vrâncene din secolul XX și un set de 80 de accelerograme înregistrate în 1977, 1986 și 1990”, se spune în Regulament.

Hazard seismic redus în județele Transilvaniei și Olteniei

Pe baza acestor analize a rezultat o a doua hartă care se referă la hazardul seismic și care arată că județele cele mai puțin expuse sunt cele din centrul Transilvaniei: Hunedoara, Alba, Arad, Cluj, Bistrița și Sălaj. Hazardul este redus și în județe precum Caraș-Severin, Gorj, Mehedinți, Dolj, Bihor, Suceava, Mureș sau Harghita.

La polul opus, al celor cu hazard seismic ridicat sunt județele din apropierea Vrancei, cu excepția celor Ardeal care sunt protejate de existența munților Carpați. Astfel, Vrancea, Buzău și Prahova sunt cele mai expuse, urmate de județele aflate în alte două cercuri concentrice din jurul Vrancei: Bacău, Vaslui, Galați, Brăila, Ialomița, Dâmbovița, Ilfov și București.

Pe baza ritmicității cutremurelor în România și a riscului presupus de clădirile rezidențiale, autoritățile estimează că, în următoarea sută de ani, cutremurele ar produce pagube de 7,6 miliarde de euro, 6.800 de victime și avarierea a 211.000 de clădiri.

Digisport.ro

Angajata lui Gigi Becali de la FCSB nu s-a mai ferit și a spus totul: ”Era o povară”. Acum vede lucrurile diferit

În planul de intervenție stabilit de guvern se spune că un cutremur precum cel din martie 1977 antrenează, pe lângă riscul presupus de prăbușirea sau avarierea gravă a unor clădiri și alte trei tipuri majore de risc:
a) risc natural (inundații, alunecări de teren, tasări, inclusiv prăbuşiri ale minelor/carierelor);
b) risc biologic (epidemii/zoonoze);
c) risc tehnologic (incidente/accidente la construcții hidrotehnice, poluări accidentale cursuri de apă, accidente nucleare sau radiologice).

Scenariul de refacere a infrastructurii în caz de cutremur

Tot în cazul scenariului de cutremur cel mai defavorabil care stă la baza Concepției naționale de răspuns post-seism, sunt stabilite intervalele de timp necesare pentru remedierea efectelor negative asupra utilităților publice esențiale:
(i) 1 şi 45 zile pentru asigurarea alimentării cu gaze;
(ii) 1 şi 45 zile pentru asigurarea alimentării cu apă;
(iii) 1 şi 60 zile pentru asigurarea alimentării cu energie electrică;
(iv) 1 şi 31 zile pentru refacerea sistemelor de apă-canal;
(v) 1 şi 45 zile pentru asigurarea legăturilor de comunicaţii telefonice, reţelelor şi serviciilor de comunicaţii şi tehnologia informaţiei;
(vi) între 1 şi 27 zile pentru refacerea sistemelor de alimentare cu agent termic.

Pentru refacerea infrastructurii de transport în cazul unui seism major intervalele de timp estimate sunt mai mari, întrucât lucrările ar depinde și de necesarul de fonduri financiare și resurse
logistice:
(i) 7 şi 138 zile, perioadă necesară pentru refacerea podurilor distruse/avariate;
(ii) 7 şi 110 zile, perioadă necesară pentru refacerea şoselelor distruse/avariate;
(iii) 5 şi 60 zile, perioadă necesară pentru refacerea pistelor de aterizare de pe aeroporturi;
(iii) 2 şi 45 zile, perioadă necesară pentru refacerea construcţiilor din incinta porturilor;
(iii) 3 şi 200 zile, perioadă necesară pentru refacerea infrastructurii de căi ferate.

În anul 2022, a fost realizată o hartă a riscului seismic la nivelul întregii Europe, pe baza cutremurelor înregistrate în ultimii 1.000 de ani. Studiul a arătat că țările cu cel mai mare risc seismic din Europa sunt, în ordine: Turcia, Italia, România, Grecia și Albania.