Clasamentul mondial în funcție de nivelul de trai. Cum stă România comparativ cu vecinii unguri și bulgari

Indicele de dezvoltare umană (IDU) este o măsură sumară a realizărilor medii în ceea ce privește dimensiunile cheie ale dezvoltării umane: o viață lungă și sănătoasă, cunoașterea și un nivel de trai decent. IDH este media geometrică a indicilor normalizați pentru fiecare dintre cele trei dimensiuni. Alături de PIB este unul dintre cei mai importanți indicatori cu privire la dezvoltarea unei țări.

România, la mijlocul clasamentului, pe locul 53

Săptămânalul The Economist a publicat recent o analiză a evoluției nivelul de trai la nivel global în funcție de indicele de dezvoltare umană (IDU), dezvoltat de către ONU. Publicația notează că, începând cu anul 2020, întreaga lume a fost aruncată într-un haos unic în ultimele decenii.

„O pandemie a fost urmată de un război la scară largă în Europa; ambele au dus la creșterea prețurilor la alimente și combustibil. Fenomenele meteorologice extreme au arătat că schimbările climatice încep să se facă simțite. Expresia “vremuri fără precedent” a sunat în curând uzată și lipsită de sens”, notează cei de la The Economist.

Toate acestea au afectat standardele de viață la nivel mondial, iar măsura a acestui fenomen, Indicele de dezvoltare umană (HDI) al ONU, a scăzut în 2020 pentru prima dată de la lansarea sa în 1990. Apoi, a scăzut din nou în 2021. Indicatorul IDU este una dintre cele mai utilizate măsuri de dezvoltare a țărilor, după PIB.

Digi24.ro

Investigație Digi24. Legăturile oamenilor lui Călin Georgescu cu Rusia. Horațiu Potra, amenințări cu sabia pe umăr

Acesta măsoară progresul în ceea ce privește rezultatele societății, inclusiv speranța de viață la naștere, anii de școlarizare așteptați și medii și venitul național brut pe persoană. Cele mai recente cifre, publicate la 13 martie, arată că IDU-ul global este din nou în creștere, dar progresele au fost lente și inegale.

Tabelul care arată cum se compară cele 194 de țări monitorizate de ONU, plasează țara noastră la mijlocul clasamentului, pe locul 53, cu un scor general de 0,83. Speranța de viață este de 74,1 ani, iar media anilor pe care un român îi petrece în sistemul de educație este de 14,5.

În ceea ce privește comparațiile cu vecinii noștri unguri, deși s-a scris recent mult despre faptul că România a depășit Ungaria la PIB pe cap de locuitor, o realizare statistică importantă, în indicele de dezvoltare umană, țara noastră se află în urma Ungariei. Vecinii noștri se află pe poziția 47, cu un scor de 0,85 – având o speranță de viață mai mare (75 ani) și cu cetățeni cu mai multă educație (15,1).

Țara noastră este, de altfel, doar puțin în fața Rusiei, locul 56, însă mult în fața Bulgariei. Vecinii noștri de la sud de Dunăre sunt abia pe locul 70, cu un scor general de 0,80 – având o speranță de viață de 71,5 ani și numărul mediu de ani de școală de 13,9, ambele indicatoare sub cele ale României.

Digisport.ro

Adevăratul motiv din spatele ”răsturnării umilitoare de situație” pentru Vladimir Putin

Elveția, prima în clasamentul nivelului de trai

Elveția a fost în fruntea clasamentului pentru al doilea an consecutiv. Scorul său general este stimulat de veniturile ridicate și de speranța de viață ridicată. Alte țări din Europa de Vest au unele dintre cele mai bune scoruri. Grecia este pe locul 33, iar Polonia pe 36, ambele cu mult în fața României.

Unele părți ale Asiei au, de asemenea, rezultate bune, Hong Kong și Singapore ajungând în primele zece locuri. În alte părți, situația este mai sumbră: țări precum Peru, Columbia, Libia și Libanul au făcut puține progrese din 2019. Standardele de viață din Ucraina și Rusia au scăzut, de asemenea,: țările au coborât cu 23 și, respectiv, patru locuri între 2021 și 2022.

Proiecțiile pentru 2023 arată că nivelul de trai va crește în continuare, doar lumea arabă nu va fi revenit pe deplin la scorul înregistrat în 2019. Cu toate acestea, tendința pe termen lung pare să fi suferit un recul permanent de la pandemie încoace, susțin cei de la The Economist. Valoarea pentru 2022 și proiecția pentru 2023 sugerează că dezvoltarea ar putea fi blocată pe un curs inferior tendinței de dinainte de 2019, care se menținuse puternic din 1999.

Acest regres îi va afecta cel mai mult pe cei mai săraci din lume. În cadrul OCDE, un club al țărilor bogate, valorile HDI au revenit la sau au depășit nivelurile anterioare pandemiei. Dar acest lucru este valabil pentru mai puțin de jumătate din țările cel mai puțin dezvoltate din lume. Timp de 20 de ani, decalajul dintre țările cu cele mai mari și cele mai mici valori HDI s-a redus (cu excepția unei scurte perioade în jurul prăbușirii financiare din 2007-2009). Dar, începând din 2020, acesta s-a mărit.

Cu toate acestea, există motive de speranță. Haosul anilor 2020 a arătat, de asemenea, că guvernele pot colabora în privința unor probleme importante. În timpul pandemiei, vaccinurile au fost dezvoltate, produse și distribuite cu o viteză remarcabilă, salvând aproximativ 20 de milioane de vieți numai în primul an. Anul trecut, la COP28, lumea a demonstrat că poate ajunge la un acord privind combaterea schimbărilor climatice (chiar dacă îndeplinirea acestuia este o altă problemă).