News

„Miracolul românesc” sau cum a depășit România țări precum Rusia sau Turcia la PIB pe cap de locuitor. „Statul a fost mai degrabă o piedică în calea reformelor”

În 1991, România avea un PIB sub 30 de miliarde de dolari, adică de zece ori mai mic decât PIB-ul de 286,4 miliarde euro atins de țara noastră în 2022
12.06.2023 | 08:53
Miracolul romanesc sau cum a depasit Romania tari precum Rusia sau Turcia la PIB pe cap de locuitor Statul a fost mai degraba o piedica in calea reformelor
România a beneficiat de o creștere economică fără precedent în ultimul deceniu. Sursa foto: colaj Fanatik
ADVERTISEMENT

Ultimele date, publicate de către Eurostat în luna mai, indicau că România a ajuns la un Produs Intern Brut de 286,4 miliarde euro în 2022, ceea ce plasa țara noastră ca a 12-a economie ca mărime din Uniunea Europeană, înaintea unor țări precum Cehia, Finlanda, Portugalia, Grecia sau Ungaria.

România, a 12-a economie a Uniunii Europene

Creșterea spectaculoasă a PIB-ului României în ultimele trei decenii este legată invariabil apartenența la Uniunea Europeană. Dacă în 1989 România avea un PIB de 42,11 miliarde dolari, în 1992 acesta avea să scadă până la valoarea de 25,12 miliar și abia în anul 2001 avea să depășească pragul de 40 de miliarde dolari, cât era înainte de 89. Din anul 2002, atunci când România semnează foaia de parcurs pentru aderarea la Uniunea Europeană, și până în 2007, atunci când devine membru, PIB țării noastre ajunge la 122 miliarde dolari (2006).

ADVERTISEMENT

Un an mai târziu, după primul an ca stat membru al UE, PIB-ul României ajungea la 174 miliarde. La finalul crizei financiare, în 2016, PIB-ul României ajunsese la doar 185 de miliarde, însă în doar opt ani, avea să crească cu încă 100 de miliarde. De altfel, între anii 2000 și 2022, economia României a crescut de aproape opt ori, 788% mai exact, cea mai mare creștere a unei țări europene.

Totuși, economiștii subliniază că PIB-ul este mai degrabă un indicator pe termen scurt. Astfel, deși evoluția lui este importantă, acesta nu ne arată neapărat cât de bogată este populația unei țări, sau cum este distribuită această bogăție în rândul populației. Spre exemplu, în formula acestui indice intră atât consumul cât și cheltuielile publice, ceea ce înseamnă că dacă, ca exemplu ipotetic, directorii unor spitale achiziționează telefoane de ultimă generație de mii de euro sau dacă o instituție a statului își înnoiește parcul auto, acești bani vor apărea în PIB-ul țării, însă, pe termen lung, aceste investiții nu vor avea un aport economic.

ADVERTISEMENT

„Cel mai frecvent, PIB-ul este prezentat ca fiind PIB = C + I + G + X – M (consum + investiții + cheltuieli publice + exporturi – importuri). Formula asta este generatoare de foarte multă confuzie. Am putea să credem că dacă mărim cheltuielile, consumul populației, e minunat. E suficient să mărim cheltuielile guvernamentale și gata, a crescut PIB-ul. Exporturile sunt cu plus, deci sunt de bine, importurile sunt cu minus, deci e de rău – o altă greșeală ce ne-ar putea face să credem că politicile protecționiste sunt fabuloase.

PIB-ul este ceva ce se concentrează pe ce se întâmplă în decurs de un an. Ca o analogie cu bugetul familiei, ar însemna veniturile pe are le avem. De exemplu, eu pot să am un venit mai mare decât părinții mei, să zicem după ce am terminat facultatea, dar asta nu înseamnă neapărat că sunt și mai bogat decât părinții mei. Aceștia au poate o casă, nu au rate la bancă și așa mai departe. Averea lor e deci mai mare decât averea mea, chiar dacă venitul meu curent este mai ridicat.

ADVERTISEMENT

Deci, e bine când crește PIB-ul, dar până cânt acest lucru se va transforma într-o bunăstare generalizată, observabilă, care să penetreze toate straturile societății este nevoie de timp. De aceea, în momentul în care facem comparații internaționale este foarte ușor să cădem în anumite erori de interpretare. Noi avem un PIB apropiat de cel al Portugaliei, e bine că ne-am apropiat, deci este un semnal pozitiv, dar totuși asta nu înseamnă că România este la fel de bogată ca Portugalia”, a declarat, pentru FANATIK, economistul Radu Nechita, profesor la Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca.

România, peste țări precum Turcia sau Rusia

Dacă ne uităm pe datele privind evoluția PIB-ului pe cap de locuitor, un indice ce ține cont de mărimea populației, vedem că țara noastră stă mai bine și decât țări precum Turcia sau Rusia, țări care în urmă cu 10-15 ani erau adevărați „tigri economici” în această regiune. Astfel, deși în 2021 Rusia avea un PIB de peste 1.700 de miliarde dolari, pe cap de locuitor PIB-ul țării era în acel an de doar 12.194 de dolari. Această cifră era sub PIB/capita din România, care în același an atingea valoarea de 14.858 de dolari, potrivit Băncii Mondiale. În același an, Turcia avea un PIB per capita de doar 9.661 dolari.

ADVERTISEMENT

Pe același indicator, la începutul anilor 2000, Turcia avea un PIB per capita de 3.100 dolari, mult peste Rusia (2.100) dar și România (1.852). În anul 2009, odată cu începerea crizei financiare, toate cele trei state ajung la aproape aceeași valoare, între 8.500 și 9.000 dolari, însă în anii următori au destine diferite. Până în 2013, Rusia și Turcia cresc pe acest indice – Rusia ajungând la peste 15.000 de dolari pe fondul creșterii prețurilor la energie, iar Turcia ajunge și ea la circa 12.500 de dolari, fiind mult mai puțin afectată de criza financiară. În acel an, România era încă la 9.400 de dolari.

pib per capita Romania Turcia Rusia
Evoluția PIB-ului pe cap de locuitor, România, Rusia și Turcia/ Banca Mondială

După 2013, pe fondul sancțiunilor (relativ blânde) impuse după anexarea Peninsulei Crimeea, Rusia se prăbușește la acest indicator până la 8.700, iar Turcia, pe fondul politicilor economice ale lui Erdogan este într-o continuă scădere până în 2020, nereușind să revină peste pragul de 9.000 de dolari.

Evenimentele ultimului an ne arată că politicile economice ale Moscovei și Ankarei au continuat în aceeași notă. În Turcia, după ce Erdogan a câștigat un nou mandat în fruntea țării, iar Banca Centrală a aruncat pe piață ultimele lichidități pentru a menține stabilitatea cursului, lira turcească s-a prăbușit în raport cu dolarul SUA, pierzând 7% din valoare în doar o singură zi. Dezastrul de joi de pe piețele financiare, după ce Ankara anunțase că nu va mai interveni pe piață pentru a menține artificial moneda, a dus la imediata revenire la politicile din ultimul deceniu. Rămâne de văzut de unde va mai avea Banca Centrală lichidități pentru menținerea cursului după ce, sub politicile monetare ale ginerelui lui Erdogan, Banca Centrală și-a văzut evaporate rezerve de circa 130 de miliarde de dolari.

În Rusia lucrurile sunt încă și mai dureroase, cu țara prinsă într-un război pe care nu-l poate câștiga și care a dus Moscova sub cel mai dur regim de sancțiuni economice. Datele nu arată încă prăbușirea economică a Rusiei, însă experții vorbesc deja de o „economie Potemkin”, expresie folosită pentru a desemna ceva ce este creat pentru a arăta mai bine decât este în realitate. Dacă e să ne uităm doar la cât a suferit economia Rusiei după anexarea Crimeii, atunci când PIB-ul țării s-a prăbușit de la 2.290 de miliarde la 1.280, puteam avea un termen de comparație cu situația actuală din Federația Rusă.

„Cu toate erorile pe care le-am făcut, acestea nu au fost atât de grave pe cât au fost erorile făcute de aceste țări cu care ne comparăm, cum ar fi Turcia. Acolo, încet, încet, puterea a fost concentrată în mâinile lui Erdogan și celor apropiați lui, iar strategia a fost una mai degrabă de control decât de libertate economică, de a mulțumi votanții prin redistribuire din zonele mai dezvoltate către cele mai puțin dezvoltate, lucru vizibil și din structura votului. Până la urmă, orice program politic poate fi rezumat la fraza „promit să iau bani de la cei care nu votează cu mine, și să dau celor care votează cu mine”. Exact asta a făcut el în ultimii ani în special, perturbând însă motorul producerii bogăției.

Apoi, pentru a atenua cumva presiunea economică și a răspunde cerințelor electorale deficitele bugetare, deci cheltuim mai mult decât luăm impozite de la oameni, crește datoria publică, parțial cheltuielile respective sunt făcute prin monetizare – prim emisiunea de masă monetară. Românii care au mers mai des în Turcia au constatat cu siguranță diferența enormă de prețuri în decurs de doar câțiva ani.

În Rusia traseul este similar, în ciuda faptului că există niște resurse naturale uriașe. De fapt, Federația Rusă avea foarte multe cărți bune în mână, dar le-a jucat într-un mod care nu a ajutat în niciun fel viața rusului obișnuit. Dacă ieșim un pic din Moscova și Sankt Petersburg, viața rusului obișnuit este de România anilor 80, maxim 90 – sărăcie și lipsă de speranță”, a declarat, pentru FANATIK, economistul Radu Nechita.

România, infuzie masivă de capital din UE

Experții în politici publice sunt de părere că șansa României a fost tocmai apartenența la Uniunea Europeană, fapt ce s-a tradus printr-o infuzie masivă de fonduri, plus faptul că apartenența la piața comună a favorizat masiv investițiile străine directe.

„E clar faptul că UE a avut și are un impact pozitiv la nivel economic. Și aici vorbim de mai multe componente. Pe de-o parte avem fondurile europene, de la aderare în România au intrat 84 de miliarde euro, cea mai mare cifră în termeni de finanțare, investițiile străine din 2007 încoace fiind de 76 de miliarde, iar remiterile din diaspora ajung până la 65 de miliarde.

Deci, cu alte cuvinte, e clar că fondurile europene sunt motorul finanțării economiei, și asta a susținut puternic creșterea economică. Noi practic, de la 98 de miliarde, cât aveam PIB în 2006, am ajuns la aproximativ 280 acum. E o creștere economică miraculoasă, dacă ne uităm comparativ în regiune și mai ales dacă ne uităm de unde venim. În anul 2006 aveam o medie de PIB/capita la 37% din media europeană, iar acum suntem la circa 77%.

Această creștere e clar că nu a venit din neant, a venit că am avut acces nu doar la fondurile europene, asta e cumva cel mai ușor de înțeles element, dar apoi avem tot restul de beneficii. Cel mai important, dar care nu e foarte ușor de perceput este faptul că avem acces la piața unică europeană, adică avem acces la 450 de milioane de consumatori, iar românii au libertatea de a călători și lucra oriunde în Europa. Mulți români au avut șansa să meargă la studii în Occident iar apoi o parte dintre aceștia se întorc în țară cu know-how. Sunt lucruri care ne aduc beneficii economice”, a declarat, pentru FANATIK, europarlamentarul REPER Alin Mituță, care subliniază că aceste realități par să fie uitate uneori, fiind preferate mesajele populiste false cum că UE ne obligă să mâncăm gândaci sau să renunțăm la sărbătorirea Crăciunului.

Un alt element, de această dată mai puțin vizibil, dar poate mai important pe care apartenența la Uniunea Europeană l-a adus în România este dezvoltarea și întărirea instituțiilor statului. Fără instituții puternice și independente, cum ar fi fost dacă și în România șeful statului l-ar putea schimba după cum dorește pe guvernatorul BNR și i-ar dicta acestuia politica monetară, țara ar fi fost lipsită de stabilitatea politică necesară dezvoltării unui cadru stabil. În ciuda numeroaselor hopuri și presiuni, justiția din România nu a fost niciodată la nivelul a ceea ce vedem în Rusia sau Turcia.

„Dacă ne referim la Turcia și Rusia, atunci mai există un alt element important. La nivel de democrație, de instituții – ceea ce garantează stabilitatea și creșterea economică – a existat una din cele mai importante influențe ale UE. Dacă ai justiție cât de cât, dacă ai o administrație cât de cât funcționabilă ne-a ajutat să ne asigurăm că aceste beneficii economice s-au dezvoltat pe termen mediu și lung. Altfel, vedem ce se întâmplă în țările acestea mai puțin democratice, acolo unde nu existe presiunea asta externă asupra autorităților în a face reforme, pentru a întări anumite instituții.

Știm cu toții presiunea UE pentru a avea DNA, pentru a avea o justiție corectă, MCV – vorbim de mecanisme care au asigurat un minim de corectitudine pentru instituțiile României. Presiunea UE pentru a păstra aceste standarde în instituțiile țării noastre a reprezentat un factor decisiv pentru creșterea economică a țării noastre. Niciun investitor nu va veni într-o țară cu un mediu politic instabil. Vedem cum Ungaria și Polonia au fondurile europene din PNRR blocate, o consecință în a avea o clasă politică care nu respectă valorile europene”, a mai declarat, pentru FANATIK, europarlamentarul Alin Mituță.

Lecții pentru România de azi

Dacă în anii 1990 și până mult după anul 2000 România abia reușea să atragă investiții străine de câteva sute de milioane de dolari, lucrurile stau complet diferit astăzi când miliarde de euro intră anual în economia țării. Totuși, dacă în acei ani, autoritățile au amânat reformele necesare trecerii la o economie de piață, astăzi țara noastră pare să se apropie de un scenariu similar. Ultimele șase luni ale actualei guvernări au scos la iveală o întârziere a unor reforme importante (sistemul pensiilor, legea salarizării), iar alte reforme nici măcar nu au făcut obiectul programului de guvernare (reforma administrativă).

Dincolo de motivele care au dus partidele aflate la putere la incapacitatea de a implementa aceste reforme, acest lucru reprezintă un risc major pentru economia României. Și la acest capitol din istoria țării, tot Uniunii Europe trebuie însă să-i mulțumim tocmai pentru faptul că reprezintă factorul de presiune pentru implementarea acestor reforme.

„Dacă nu facem reformele la care ne-am angajat prin PNRR, nu vom avea acces la bani. Deci practic pierdem bani gratuiți (banii care vin din granturile PNRR, 14 miliarde euro, restul sunt împrumuturi, dar la dobânzi foarte mici). Dar 14 miliarde sunt bani gratuiți, pe care-i primim și nu trebuie să-i mai dăm înapoi. Fără reformele astea ne putem lua adio de la acești bani. Ne putem lua adio de la autostrada care leagă Moldova de sud și restul proiectelor din PNRR.

Nu sunt bani pentru a face vreun sacrificiu. Într-o Românie ideală, noi n-am avea nevoie de presiunea asta ca să renunțăm la pensii speciale, de exemplu, sau că trebuie să facem reforma administrației. Din păcate partidele tradiționale nu sunt interesate să facă aceste reforme, din varii motive bine cunoscute. Partea bună pentru români este că avem această presiunea din partea UE de a face ce e de bun simț.

Până la urmă nu ni se cere să facem nu știu ce nebunii, sunt lucruri pe care noi le-am negociat cu Comisia. Noi ne-am angajat la aceste lucruri. Să nu uităm cum a stagnat economia în decada 1990-2000, atunci când nu am făcut reformele care se impuneau. La fel ca și atunci, vedem acum o retorică anti-europeană – de exemplu împotriva firmelor străine. Realitatea este că fără investițiile Renault, Dacia nu mai exista astăzi”, a mai precizat europarlamentarul Alin Mituță.

Și economistul Radu Nechita este de părere că România apare într-o lumină pozitivă doar prin comparație cu țări precum Turcia, Rusia sau Serbia, acolo unde liderii acestor țări au făcut tâmpenii mai mari decât politicienii noștri.

„Noi ne-am comparat de regulă ba cu Grecia, Ungaria, ba cu Turcia sau Rusia, iar concluzia este că am avansat că am făcut trăsnăi mai puțin grave decât au făcut politicienii din aceste țări. Dacă ne uităm cum și-au jucat țările alte țări, care le aveau cam ca ale noastre sau chiar mai proaste, ne arată că o comparație cu Polonia, ne arată că Varșovia a mers pe o strategie mult mai bună după 1989: tranziție rapidă, privatizare transparentă, etc. Putem să ne uităm la alte țări care în 1991 erau încă sub ocupație. Să ne uităm la ce au făcut statele baltice, mai ales Estonia, în materie de reforme. Avem enorm de mult de învățat”, a declarat, pentru FANATIK, profesorul Radu Nechita.

Europarlamentarul REPER subliniază că marile reforme din țara noastră au fost făcute, cel mai adesea, la presiunea UE și că practic succesul economic al țării se datorează mai degrabă Bruxelles-ului și nu politicilor publice implementate de către politicienii de la București. În acest context, mesajul mișcării suveraniste din țara noastră, cum că ne putem descurca mai bine singuri, este unul cât se poate de fals.

„Am avansat datorită investițiilor străine, firmelor străine în România. Nu am avansat datorită politicilor publice făcute de statul român. Statul român a fost mai degrabă o piedică în calea reformelor. Noi am avansat, în principal, datorită fondurilor europene, și mai ales acelora absorbite de privat, am avansat datorită investițiilor străine directe și cu ajutorul banilor trimiși de românii din diaspora.

Noi dacă vrem să o luăm pe altă cale, suntem liberi să facem asta. Poporul poate decide chiar și acest lucru. Asta s-a întâmplat și vedem ce costuri imense a presupus asta în țara care a urmat această cale. Suveranitatea e tot acolo, iar mesajul populist este că ne descurcăm mai bine singuri. Nu este adevărat, vedem Turcia, vedem Rusia, dar vedem și vecinii noștri imediați, Moldova, Serbia, Ucraina. Mai evident de atât nu cred că se poate pentru a vedea cât de importantă e Uniunea Europeană”, a mai precizat Alin Mituță, pentru FANATIK.

ADVERTISEMENT
Dan Puric: „Am strâns 6.000 € pentru o fată oarbă, biserica vreo 4.000....
Dan Puric: „Am strâns 6.000 € pentru o fată oarbă, biserica vreo 4.000. I-am dat un telefon. «Băi Gigi, te rog din suflet, are nevoie de celule stem»”. Reacția lui Becali
Iga Swiatek, ipostaze rare din vacanță. Lidera mondială a renunțat la inhibiții FOTO
Iga Swiatek, ipostaze rare din vacanță. Lidera mondială a renunțat la inhibiții FOTO
EXCLUSIV Antena 1 l-a “îngropat” în bani pe Ianis Hagi și i-a plătit...
EXCLUSIV Antena 1 l-a “îngropat” în bani pe Ianis Hagi și i-a plătit fotbalistului cea mai mare sumă din istoria televiziunii! . Fiul Regelui s-a îmbogățit peste noapte
"Ce faci, prietene? Hai să mergem la ambulanță". Drogat și băut, un tânăr a adormit la volan, pe mijlocul unei străzi din Sectorul 4
Cum poate arăta Cristi Borcea la 54 de ani! Imaginile din vacanţă cu...
Cum poate arăta Cristi Borcea la 54 de ani! Imaginile din vacanţă cu milionarul român sunt uluitoare
Mihaela Rădulescu, apariție de senzație în costum de baie, la aproape 55 de...
Mihaela Rădulescu, apariție de senzație în costum de baie, la aproape 55 de ani! Foto
Cum arăta VILA NUFĂRUL din NEPTUN, unde NICOLAE ȘI ELENA CEAUȘESCU își petreceau...
Cum arăta VILA NUFĂRUL din NEPTUN, unde NICOLAE ȘI ELENA CEAUȘESCU își petreceau verile
Moarte fulgerătoare în showbiz! A fost găsit fără suflare în apartamentul său
Moarte fulgerătoare în showbiz! A fost găsit fără suflare în apartamentul său
Reguli noi pe plajele din Grecia. Au scos dronele
Reguli noi pe plajele din Grecia. Au scos dronele
Dana Nălbaru şi Dragoş Bucur, anunţ după aproape 20 de ani de căsnicie:...
Dana Nălbaru şi Dragoş Bucur, anunţ după aproape 20 de ani de căsnicie: Şterge poza!
Caz unic la alegerile locale din România: a câștigat primăria la un vot...
Caz unic la alegerile locale din România: a câștigat primăria la un vot diferență. Pierzătorul: „M-au lucrat cum nu credeam în viața mea”
Ce se întâmplă, de fapt, la preselecțiile pentru „Vocea României. Mama unei candidate...
Ce se întâmplă, de fapt, la preselecțiile pentru „Vocea României. Mama unei candidate a rupt tăcerea: „Fiicei mele i s-a spus din start că trebuie să..”