Codul Urbanismului, pericol grav pentru spațiile verzi. Societatea civilă: „Vrem un oraș pentru oameni, nu pentru rechini imobiliari!”

În luna aprilie a acestui an Ministerul Dezvoltării depunea un proiect de lege pentru Codul Urbanismului. Fiind chiar jalon PNRR, scopul acestuia era să înglobeze într-un singur act normativ toată legislația privind construcțiile, spațiile verzi și urbanismul pentru o simplificare a actului administrativ. Deși proiectul înaintat de minister păstra în mare aceeași linie ca legile de până acum, mai multe amendamente depuse de parlamentarii PSD în Senat ar putea schimba semnificativ regimul de protecție a spațiilor verzi și autorizațiilor în construcții.

După ce a fost aprobat tacit de Senat în luna iunie, proiectul urma să fie dezbătut în comisia de specialitate din Camera Deputaților și votat a doua zi, miercuri, în regim de urgență în plen. Sesizând pericolul, societatea civilă s-a mobilizat și a tras un semnal de alarmă, anunțând totodată un protest pentru luni, ora 18, în Piața Victoriei. Partidele au decis luni să amâne dezbaterea lor până după vacanță plenară, în toamnă. Am luat legătura cu  Cristian Neagoe, director de comunicare pentru Greenpeace România – unul dintre organizatori, alături de Eco-Civica, Platforma de Mediu pentru București și Agent Green – pentru a înțelege cum ar afecta codul urbanismului localitățile din țară dacă ar trece cu respectivele amendamente.

Codul Urbanismului, pericol la pătrat pentru spațiile verzi

Unul din principalele pericole reprezentate de amendamentele la Codul Urbanismului este înlesnirea eliminării spațiilor verzi aflat în proprietate privată. Modificarea în cauză înseamnă abrogarea articolului 71 din OUG nr. 195/2005 care prevede că „schimbarea destinației terenurilor amenajate ca spații verzi și/sau prevăzute ca atare în documentațiile de urbanism, reducerea suprafețelor acestora ori strămutarea lor este interzisă, indiferent de regimul juridic al acestora”.

„Ce vedem aici este un nou atac asupra spațiilor verzi și o continuare a ideii ca spațiul verde privat nu ar trebui tratat ca spațiu verde. Că proprietarul poate face absolut tot ce vrea , pe modeul ‘curtea mea, treaba mea’ ”, spune Cristian. „Dacă până acum, legea teoretic protejează spațiile verzi atât de pe proprietate publică, cât și privată, noua lege ar da o libertate aproape totală proprietarilor prin schimbarea funcțiunii zonelor cu spații verzi. Cu atât mai mult cu cât această decizie ar reveni consiliilor locale ale primăriilor de sector, iar asta ar însemna ca fiecare sector să ia propriile decizie fără nicio coordonare între ele. Primăria Generală măcar are o autoritate prin planurile urbanistice și zonale, poate avea o viziune unitară de dezvoltare. Dacă vrem să ne facem o idee despre consecințe, ne putem imagina cum partea retrocedată din IOR ar putea deveni mall sau complex rezidențial”. 

Digi24.ro

Cine a ucis-o pe Karen în 1966? Misterul a fost elucidat abia acum, iar descoperirea a provocat stupoare

Trăitul în București, un pericol pentru sănătate

În motivarea acestor amendamente se face referire la încălcarea dreptului fundamental de proprietate al celor ce dețin terenuri, trecerea unui spațiu privat în regimul spațiilor verzi fiind echivalat cu o expropriere. În același timp, prea puțin sunt luate în seamă alte drepturi fundamentale prevăzute în constituția României, precum dreptul la ocrotirea sănătății sau dreptul la un mediu sănătos.

„Noi oricum aveam deja prea puțin spațiu verde în București, dar cu această lege le-am reduce și mai mult. Conform ultimelor date pe care le deținem, avem undeva în jur de 7 mp de spațiu verde pe cap de locuitor – mult sub recomandările OMS de 50mp/cap de locuitor sau chiar UE de 26 mp/cap de locuitor. Din ’90 și până acum am pierdut în jur de 1000 de hectare de spații verzi, am putea pierde încă pe atât”, continuă Cristian Neagoe.  „Numai trăitul și respiratul în București ne scade câțiva ani din viață și asta-i afectează cel mai tare tot pe cei mai vulnerabili dintre noi, mai ales pe copii. De aceea menținerea spațiilor verzi este vitală pentru sănătatea publică, reducerea poluării și creșterii speranței de viață”.

Primarul capitalei, Nicușor Dan, a semnalat și el astăzi consecințele acestor amendamente în cadrul unei conferințe de presă, spunând că va avea un impact negativ major asupra spațiilor verzi și va „legaliza hoția în urbanism și construcții”. Reiterând aceleași mesaje pe pagina sa de Facebook, a oferit și câteva exemple de urbanism, comparând cartierul Drumul Taberei, construit în perioada comunistă cu spații verzi generoase între blocuri, cu un cartier nou construit în sectorul 4, mult mai înghesuit și unde betoanele domină tot spațiul public.

O altă problemă gravă care doar se va acutiza în cazul reducerii spațiilor verzi este reprezentată de schimbările climatice. „Creșterea temperaturilor se va resimți cu atât mai puternic în orașe mari precum Bucureștiul, care, pe deasupra, e plasat și în mijlocul unei câmpii care se deșertifică. În mijlocul unui val de căldură unde găsești umbră, orașul normal că se încinge, iar mulți oameni vor suferi și unii chiar vor muri din cauza asta. Spațiile verzi pot însemna temperaturi cu până la 3-5 grade Celsius mai mici, în funcție de mărimea lor și densitatea arborilor. Chiar și grădinile din jurul blocului, atât de atacate de pavele și betonări, pot aduce un confort sporit. Noi însă alegem să reducem în mod intenționat suprafețele verzi, astfel încât se va resimți ca și cum ai fi în Kandahar”, spune Cristian Neagoe.

Digisport.ro

E gata să plece la 5.000 km distanță, după ce amanta a născut al doilea copil, iar soția al patrulea. Pe cine ia cu el

Noua regulă din Codul Urbanismului: „legalizarea” construcțiilor ilegale

Printre amendamentele introduse în proiectul de lege pentru Codul Urbanismului, multe dintre ele urmăresc nu doar să înlesnească afacerile imobiliare pe viitor eliminând diverse bariere legale, ci și să ierte construcțiile ilegale realizate în trecut. Acesta e și unul din motivele pentru care mai multe voci din spațiul public au acuzat că amendamentele reprezintă doar interesele de afaceri și lobby-ul dezvoltatorilor imobiliari. Eco-Civica, de exemplu, a atras atenția că amendamentele parlamentarilor se confundă în mare parte cu cele ale dezvoltatorilor.

„Ar însemna ca odată ce tu ai obținut o autorizație și ai început să construiești, nu mai contează că a fost invalidată pentru că încalcă regimul de înălțime sau a fost construită pe spațiu verde. Prin noua lege pentru Codul Urbanismului, ai dreptul să mergi mai departe doar pentru că ai primit odată o autorizație în construcție. Practic, ar anula întregi hotărâri în justiție. Putem să ne gândim la diverse construcții de 12 etaje între case sau Cathedral Plaza – aceasta din urmă, deși a fost declarată ilegală, ar putea rămâne în continuare acolo al fel ca multe altele clădiri din București”, continuă Cristian Neagoe.

Totodată, problema descentralizării e cu atât mai relevantă când vine vorba de urbanism. Dacă PUZ-urile sunt votate acum de către Consiliul General al Municipiului București, Codul Urbanismului ar urma să dea această prerogativă primăriilor de sector. Capitala are deja o problemă de coordonarea a proiectelor și investițiilor, mulți catalogând situația ca „7 orașe într-unul singur” – de altfel, singura capitală UE ca o fragmentare așa de mare a autorității. De aceea mulți văd modificarea ca un obstacol și mai mare pentru o dezvoltare armonioasă printr-o viziune unitară.

Protest în Piața Victoriei pentru viitorul orașului

Acțiunea de protest de luni, ora 18, a fost anunțată și organizată de cele 4 organizații menționate la început: Eco-Civica, Platforma pentru Mediu București, Greenpeace România și Agent Green. „Scopul nostru este de a atrage atenția și de a aduna o masă critică de cetățeni care să protejeze spațiul verde, iar oamenii simt nevoia să iasă în stradă și să dea un mesaj clasei politice. Inclusiv această trecere în legalitate a construcțiilor ilegale este un afront adus cetățenilor care vor să trăiască într-un oraș pentru oameni, nu un oraș pentru rechini imobiliari. Sperăm ca acțiunea să pună presiunea necesară pentru a opri adoptarea acestor amendamente. Faptul că au decis să amâne dezbaterea și votul, arată că acțiunile noastre au avut efect și am mai câștigat câteva luni în favoarea noastră”, spune Cristian. „Mesajul celor din stradă este că cei care ne conduc ar trebui să reprezinte în primul rând interesul public, nu interesele financiare ale câtorva. Pentru că nimeni nu poate respira bani.”