În ultimul an, PNL a încercat să-i convingă pe aliații lor social-democrați să fie de acord cu diverse scenarii de comasare a măcar două tipuri de scrutin programate în anul electoral 2024, cu speranța că acest lucru va optimiza într-un fel performanța electorală a partidului. Ultimul scenariu este o variantă modificată a uneia dintre primele propuneri care, în forma inițială, suferea de vicii grave de legalitate, anume comasarea alegerilor europarlamentare și locale.
Odată cu apariția primelor discuții pe diverse scenarii de comasare s-a vorbit și despre acest tip de comasare însă acesta a fost scenariul la care s-a renunțat cel mai repede pentru că organizarea alegerilor locale pe 9 iunie, odată cu scrutinul europarlamentar, ar fi scurtat mandatele aleșilor locali cu trei luni, deși legea prevede clar că acestea au o durată de patru ani. Ulterior, accentul s-a mutat pe comasarea alegerilor locale din luna septembrie cu cele parlamentare sau a unui tur al alegerilor prezidențiale cu cele două tipuri de scrutin.
Scoaterea europarlamentarelor din discuțiile legate de comasare s-a bazat și pe ideea că ar exista o interdicție privind organizarea acestor alegeri cu orice alt tip de scrutin, interdicție invocată inclusiv de către politicieni. Numai că această interdicție nu există, Uniunea Europeană lăsând la latitudinea statelor membre să stabilească detaliile, în funcție de legislația națională. De asemenea, Comisia Europeană pentru Democrație prin Drept, mai cunoscută sub numele de Comisia de la Veneția a elaborat un Cod de bune practici electorale în anul 2002, însă nici acest document nu prevede interdicția comasării europarlamentarelor, deși acest lucru a fost invocat în repetate rânduri. Singura referință care s-ar putea aplica este că „procedura de votare trebuie să rămână simplă”.
În lipsa acestei interdicții, chiar și România a organizat referendumul pe teme de justiție convocat de către președintele Klaus Iohannis concomitent cu europarlamentarele din 2019. În 2024, Irlanda va organiza localele tot cu scrutinul europarlamentar, iar presa irlandeză relata anul trecut chiar că premierul Leo Varadkar ar fi vrut să convoace și alegeri parlamentare anticipate, zvon care a fost ulterior infirmat.
De asemenea, și Malta a convocat alegerile locale tot pe 8 iunie, când vor avea loc europarlamentarele în această țară. Însă cel mai complicat scrutin va fi în Belgia. Nu doar că cetățenii săi își vor alege europarlamentarii pe 9 iunie, dar vor alege și membrii Camerei Reprezentanților, precum și membrii parlamentelor celor trei entități federale belgiene: Flandra, Valonia și Bruxelles.
Pe baza acestei situații, liberalii au resuscitat comasarea alegerilor europarlamentare cu localele, dar într-o variantă nouă. Chiar dacă noii primari vor fi aleși pe 9 iunie, ei nu-și vor prelua funcțiile până când nu se împlinesc cei patru ani de mandat ai predecesorilor lor, adică în luna octombrie. Astfel, ar fi evitate dificultățile de ordin juridic generate de varianta în care durata mandatului ar fi modificată, mai ales că legislația actuală nu prevede un termen explicit de la data alegerilor la care aleșii locali trebuie să-și preia funcțiile.
Însă ceea ce juridic pare în ordine ar genera dificultăți practic. De exemplu, un primar care a pierdut alegerile ar fi complet lipsit de motivație să-și mai facă treaba în ultimele luni de mandat știind că oricum va trebuie să plece de la primărie. Comunități întregi riscă să fie lăsate de izbeliște luni întregi din lipsa de motivație a celor care ar trebui să le gospodărească. Și mai îngrijorătoare ar fi situația primarilor care au pierdut alegerile și brusc devin hiperactivi, ceea ce ar putea fi un indiciu pentru afaceri sau contracte dubioase încheiate pe ultima sută de mandat.
Și nici din punct de vedere juridic dificultățile nu au fost cu totul înlăturate. În primul rând, la alegerile europarlamentare cetățenii își pot exprima votul în orice secție de votare întrucât sunt puși în situația să aleagă între liste depuse la nivel național. La locale însă nu se poate vota decât în localitatea de reședință, prevedere logică din moment ce sunt aleși reprezentanții comunității la nivel local. Astfel vor apărea situații în care un alegător din Sascut va putea să voteze pentru Parlamentul European la Băicoi, dar va trebui să se întoarcă în localitatea de baștină ca să-și voteze primarul.
Din perspectivă constituțională, există precedentul Deciziei 51/2012 prin care a fost blocată tentativa de acum 12 ani de organizarea concomitentă a alegerilor locale și parlamentare. Deși comasarea alegerilor susținută atunci de PDL nu se referea la europarlamentare, judecătorii CCR invocau faptul că cele două tipuri de scrutin ar fi necesitat exprimarea opțiuniit pe 6 buletine de vot ceea ce ar fi derutat alegătorii și ar fi îngreunat procedura, lucruri ce ar fi reprezentat o restrângere indirectă a dreptului la vot. Prin comasarea localelor cu europarlamentarele s-ar ajunge la 4 buletine, rămânând de văzut dacă judecătorii de contencios constituțional vor considera dacă sunt prea multe sau nu.
Mai serioasă este obiecția că această variantă de comasare ar restrânge dreptul la vot pentru cei care și-au schimbat recent reședința. Pentru a preveni turismul electoral prin mutarea reședinței pentru a vota un candidat sau altul la locale, în 2023 a fost adoptată o lege prin care alegătorii nu vot vota la acest scrutin decât dacă au de cel puțin reședința în respectiva localitate. Comasarea alegerilor europarlamentare cu localele astfel încât să se desfășoare în iunie ar face ca unii alegători să fie lipsiți brusc de dreptul de vot, fără să fie avertizați din timp cu privire la această posibilitate.