Comisia Europeană a fost îndemnată să nu-l „liniștească” pe liderul maghiar Viktor Orban prin deblocarea a miliarde de euro pentru Budapesta, în timp ce acesta amenință să deraieze planurile UE de a deschide negocierile de aderare cu Ucraina și de a acorda Kievului un nou ajutor pentru a ține piept Rusiei. Comisia ar putea fi pregătită să acorde Budapestei zece miliarde de euro, în ciuda atitudinii lui Orban.
Măsurile luate de guvernul de la Budapesta în ultimii ani pentru a submina instituțiile independente, precum și preocupările legate de corupție și de presupusa utilizare abuzivă a fondurilor europene au determinat Bruxelles-ul să blocheze peste 27 de miliarde de euro alocate Ungariei.
Cu toate acestea, într-un pas care probabil va alimenta frustrarea susținătorilor statului de drept, Comisia Europeană a semnalat că ar putea fi pregătită să deblocheze până la zece miliarde de euro, aparent ca urmare a progreselor înregistrate de Ungaria în ceea ce privește reformele judiciare.
Acest demers are loc înaintea unei reuniuni a liderilor europeni programată pentru 14 decembrie, când cei 27 de șefi de guvern din UE urmează să discute despre un pachet de ajutor de 50 de miliarde de euro propus pentru Ucraina, despre modificările aduse bugetului blocului comunitar și despre aprobarea sau nu a deschiderii negocierilor de aderare cu Kievul.
Conducerea Ungariei a amenințat în repetate rânduri că va bloca deciziile privind toate cele trei chestiuni. Viktor Orban s-a opus categoric deschiderii negocierilor de aderare pentru Ucraina, după ce Comisia Europeană a dat undă verde pentru începerea lor, în noiembrie.
„Este clar că propunerea Comisiei privind aderarea Ucrainei la UE este nefondată și slab pregătită”, a postat Orban duminică, pe X, fostul Twitter. „Nu este loc pentru ea pe ordinea de zi a Consiliului European din decembrie!”, a adăugat premierul ungar. El a mai a afirmat că discuțiile privind aderarea Ucrainei la UE „nu coincid cu interesele multor state și, cu siguranță, nu cu cele ale Ungariei” și a cerut Comisiei „să se întoarcă la planul ei, să îl pregătească” în mod corespunzător și să revină atunci când se va ajunge la un acord.
Într-o scrisoare adresată președintelui Consiliului European, Charles Michel, Orban și-a reiterat poziția. „Vă îndemn respectuos să nu invitați Consiliul European să decidă asupra acestor chestiuni în decembrie, deoarece lipsa evidentă de consens ar duce inevitabil la eșec”, a scris el, referindu-se la negocierile de aderare a Ucrainei și la revizuirea bugetului blocului comunitar.
Atitudinea lui Viktor Orban l-a determinat pe președintele Consiliului, Charles Michel, să facă o vizită de ultim moment la Budapesta, în încercarea de a reduce tensiunile cu liderul ungar și de a salva summitul din decembrie. Impasul care se anunță a sporit temerile printre criticii lui Viktor Orban că blocul comunitar va debloca o parte din fondurile destinate Ungariei în încercarea de a convinge Budapesta să semneze ajutorul financiar pentru Ucraina și deschiderea negocierilor de aderare cu Kievul, scrie The Guardian.
Daniel Freund, un deputat german din partea Verzilor în Parlamentul European și critic al guvernului lui Orban, a îndemnat luni UE să nu lase Ungaria să profite. „Guvernul Orban nu a îndeplinit reformele necesare”, a spus el. „Nu trebuie să curgă nici un ban. Dacă Comisia decide altfel, este doar dintr-un singur motiv: încearcă să îl liniștească pe Orban, care a exagerat complet cu amenințarea cu veto-ul”.
Pentru a avea acces la fonduri europene , Ungaria trebuie, teoretic, să finalizeze o serie de reforme în domenii precum independența judiciară, transparența și lupta împotriva corupției. Timp de luni de zile, Bruxelles și Budapesta au negociat în timp ce Ungaria introducea modificări legislative. Comisia Europeană spune acum că s-au realizat multe în ceea ce privește reformele judiciare. Iar săptămâna trecută, un oficial al executivului UE a declarat reporterilor că ar putea fi luată o decizie care ar duce la plata a 500 de milioane de euro către Ungaria în următoarele săptămâni și la punerea la dispoziție a 10 miliarde de euro în următorii ani.
Cu toate acestea, într-o analiză comună publicată la jumătatea lunii noiembrie, șase grupuri importante ale societății civile maghiare au afirmat că „pachetul de reformă judiciară adoptat în mai 2023 rămâne fundamental deficitar”. Grupul, din care fac parte Uniunea Maghiară pentru Libertăți Civile și Comitetul Helsinki din Ungaria, a concluzionat că „trei din cele patru” jaloane judiciare „sunt puse în aplicare în mod defectuos chiar și la nivelul cadrului juridic și există domenii în care este nevoie de dovezi suplimentare privind punerea în aplicare corespunzătoare a acestora pentru a verifica conformitatea”.
Guvernul de la Budapesta ungar nu a răspuns la o solicitare de comentarii. Cu toate acestea, un oficial maghiar de rang înalt, căruia i s-a acordat anonimatul deoarece nu este autorizat să discute despre negocieri, a insistat că „am îndeplinit etapele juridice”. Chestiunea Ucrainei, a declarat oficialul, este „o chestiune de principiu” pentru Viktor Orban, iar premierul consideră că țara „pur și simplu nu este capabilă să îndeplinească criteriile de aderare”.
Un diplomat UE, care a vorbit sub protecția anonimatului pentru a discuta chestiuni interne sensibile, a declarat că se crede că decizia de deblocare nu va fi luată din cauza presiunilor legate de Ucraina. „Comisia se mișcă în acest sens pentru că nu are altă opțiune. Dacă Ungaria își face o parte din treabă, atunci comisia nu prea are de ales decât să dea banii”, a declarat diplomatul. Orban „dublează miza” în privința Ucrainei și „nu mai este vorba de bani”, au adăugat ei.
Atunci, și în lipsa părăsirii – după modelul britanic – de către Ungaria a blocului comunitar, se poate pune întrebarea până unde va merge Ungaria în subminarea din interior a UE, ca stat membru, în favoarea celui pe care cei 27 încearcă să-l contracareze: Vladimir Putin.
Freund, parlamentarul german, a avertizat că deblocarea fondurilor pentru Ungaria în acest stadiu ar putea crea un precedent riscant. „Dacă Viktor Orban reușește, alții îi vor urma exemplul și vor abuza de dreptul de veto”, a spus el, adăugând că „aceasta va slăbi semnificativ Uniunea Europeană în viitor”.