Comisia Europeană dă undă verde la super-recolte modificate genetic. Suntem pregătiți pentru o nouă generație de plante?

Comisia Europeană vrea să relaxeze regulile privind „noile OMG-uri”. Executivul european speră ca anumite organisme modificate gentic, OMG-uri noi, create fără adaosuri genetice externe, să poată fi considerate „echivalente” cu soiurile convenționale. Plante esențiale pentru agricultură în fața schimbărilor climatice sau OMG-uri ascunse? În ultimii ani au apărut noi tehnologii de modificare genetică. Acestea sunt OMG-uri de nouă generație, pentru care Comisia Europeană speră să poată relaxa normele, conform unui text pe care urmează să îl prezinte miercuri, 5 iulie.

Noile tehnici genomice

Propunerea Comisiei Europene de a legaliza culturile modificate în laborator opune marile companii agricole celor care militează pentru protecția mediului și micilor fermieri. Bruxelles-ul finalizează o lege care să legalizeze noile tehnologii de editare genetică a culturilor în întreaga Uniune Europeană. Reglementarea ultra-restrictivă a UE privind OMG-urile, care este anterioară noilor tehnologii, stabilește obstacole extrem de mari pentru cultivarea culturilor modificate genetic și permite țărilor UE să le interzică chiar și după ce s-a dovedit că sunt sigure.

„Ideea este de a le oferi agricultorilor noi instrumente pentru a dezvolta plante care utilizează mai puține pesticide, care sunt mai bine adaptate la schimbările climatice, deoarece necesită mai puțină apă sau sunt mai rezistente la secetă”, explică executivul european. Noua lege are ca scop reducerea birocrației și facilitarea accesului pe piață pentru plantele cultivate cu ajutorul „noilor tehnici genomice (NGT), care vizează gene specifice fără a introduce neapărat material genetic din afara fondului genetic al cultivatorilor, scrie Politico.

OMG, „Aceasta este calea de urmat”

Cunoscute în limba engleză sub numele de NBT sau NGT (new genomic techniques), o serie de instrumente de editare a genomului apărute în ultimii ani modifică materialul genetic al plantelor fără adaosuri externe, spre deosebire de așa-numitele OMG-uri „transgenice”, care introduc o genă dintr-o altă specie. „Aceasta este calea de urmat (…) Plantele produse de NGT-uri pot sprijini durabilitatea” agriculturii europene și pot stimula „competitivitatea” acesteia prin creșterea productivității, a insistat în aprilie comisarul pentru sănătate Stella Kyriakides.

Digi24.ro

Florin Piersic se află în stare gravă, anunță medicii de la Spitalul Foișor. Actorul are septicemie

Pentru Bruxelles, regulile drastice care guvernează OMG-urile (procedură de autorizare îndelungată, trasabilitate, etichetare, monitorizare etc.) sunt „inadaptate” pentru aceste noi biotehnologii. În proiectul de text reglementările privind OMG-urile nu s-ar mai aplica semințelor și produselor NGT cu modificări susceptibile de a apărea în mod natural sau prin încrucișări tradiționale. În anumite condiții, în funcție de tipul și numărul de mutații practicate, acestea ar fi considerate „echivalente” cu soiurile convenționale și înregistrate într-o bază de date publică, cu o obligație de etichetare specifică doar pentru comercializarea semințelor, scrie Boursorama.

Porumb în Belgia, cartofi în Suedia…

Cu toate acestea, nici un produs NGT nu ar putea fi etichetat „organic”, iar soiurile cu proprietăți erbicide ar fi excluse de la acest tratament preferențial. Toate celelalte soiuri NGT considerate a nu fi echivalente cu soiurile convenționale ar rămâne supuse regimului OMG, deși cu unele ajustări. În prezent, la Bruxelles există 90 de cereri de autorizare pentru culturile NGT, dintre care o treime se află într-un stadiu avansat de cercetare, cu doar câteva teste pe teren până în prezent (porumb în Belgia, cartofi în Suedia etc.).

Pe repede înainte cu OMG

Puternica organizație agricolă Copa-Cogeca, o parte din cele 27 de state membre ale UE și eurodeputații conservatori ai Partidului Popular European (PPE) cer cu insistență o simplificare a normelor pentru a accelera comercializarea. „Este vital. Trebuie să creștem productivitatea, ținând cont în același timp de un nivel limitat de resurse naturale”, a comentat la jumătatea lunii iunie ministrul spaniol al agriculturii, Luis Planas, a cărui țară deține de sâmbătă președinția rotativă a UE.

Planas mizează pe această lege pentru a găsi un echilibru cu un alt text care impune obiective de reducere a pesticidelor, în privința căruia negocierile sunt împotmolite din cauza preocupărilor legate de randamente. Săptămâna trecută, omologul său francez, Marc Fesneau, a adăugat: „Acest lucru ne-ar permite să avansăm la două mâini: în același timp, să ne menținem pe o traiectorie de reducere a produselor fitosanitare și să le oferim (agricultorilor) instrumente alternative” pentru a „continua să producă”.

Digisport.ro

Decizia luată de UEFA, după ce Real Madrid - Bayern s-a lăsat cu o controversă uriașă de arbitraj

Greenpeace: OMG deghizate, aceeași Mărie cu altă pălărie

În Parlamentul European, PPE – principala forță politică – se opune cu înverșunare reducerii pesticidelor, la fel ca și legii privind „restaurarea naturii”, aflată în prezent în discuție, care vizează repararea ecosistemelor deteriorate. PPE solicită retragerea ambelor proiecte de lege. Dar propunerea NGT „ar putea schimba situația: este puternic susținută de PPE și oferă un teren comun, cu soluții atât biotehnologice, cât și naturale – refacerea ecosistemelor”, spune Pascal Canfin, președintele (Renew, liberali)  Comisiei pentru mediu.

Pe de altă parte, eurodeputații de stânga se revoltă împotriva „dereglementării” NGT-urilor: ei cer o evaluare sistematică a riscurilor (în special pentru a evita efectele neașteptate: toxine sau alergeni etc.), o etichetare obligatorie și doresc să impună metode de detectare și de trasabilitate în toate cazurile. În Franța, Consiliul Economic, Social și de Mediu (CESE) a emis, de asemenea, un aviz consultativ care solicită aplicarea „principiului precauției” prin intermediul unor garanții solide pentru sănătate și mediu.

ONG-urile trag același semnal de alarmă: Greenpeace consideră că este vorba de „OMG-uri deghizate sub un alt nume” și acuză Bruxelles-ul că „închide ochii în fața riscurilor potențiale”, în timp ce Foodwatch denunță un „uriaș pas înapoi (…) care ar priva consumatorii de dreptul lor de a ști ce se află în farfurie”, în absența etichetării.

Big Agri și brevete pentru culturi

Normele noii legi sunt promovate de multinaționale precum Bayer, Syngenta și Corteva, care împreună controlează cea mai mare parte a sectorului de selecție a plantelor, precum și de o serie de companii mai mici, oameni de știință și grupuri de agricultori precum Copa-Cogeca. Aceștia susțin că UE riscă să rămână în urmă față de restul lumii în ceea ce privește utilizarea de noi culturi cu caracteristici speciale care le pot face mai hrănitoare, mai eficiente și mai bine adaptate la schimbările climatice.

Împotriva lor se află parlamentari ecologiști, grupuri de apărare a mediului, agricultori mici și biologici și peste 400 000 de cetățeni europeni care au semnat o petiție împotriva dereglementării a ceea ce ei numesc „noile OMG-uri”. Aceste grupuri spun că normele vor întări și mai mult controlul asupra unei mâini de multinaționale, permițându-le să revendice brevete pentru culturi care ar fi putut fi obținute prin metode convenționale de reproducere, amenințând în același timp producția nemodificată genetic și cea ecologică.

Întrebări pentru siguranța NGT-urilor

De asemenea, ei susțin că, deoarece NGT-urile există doar de puțin peste un deceniu, rămân întrebări cu privire la siguranța lor. Legea simplifică și mai mult normele pentru un subgrup de culturi NGT care sunt considerate echivalente cu culturile obținute prin tehnici tradiționale de reproducere. Obligația de a eticheta alimentele ca fiind OMG nu se va mai aplica acestor plante „similare celor convenționale” și nu vor face obiectul evaluării riscurilor de către autoritățile de reglementare în domeniul siguranței alimentare.

Comisia Europeană urmează să prezinte miercuri propunerea de lege privind culturile modificate genetic, ca parte a celui mai recent pachet de măsuri din cadrul programului său de mediu și durabilitate Green Deal. Acesta va include o nouă lege privind sănătatea solului, revizuiri ale aspectelor legate de deșeurile alimentare și textile din Directiva-cadru a UE privind deșeurile, precum și legislație privind semințele și alte materiale de reproducere a plantelor și a pădurilor.