Comunismul lui Ciolacu și majorarea taxelor pe proprietate. „Scopul e perpetuarea nomenclaturii cu prețul sacrificării celor mulți”

Ordonanța Guvernului privind modificările codului fiscal, adoptată în vară, se află acum în Parlament, în circuit de aprobare legislativă, iar în noua formă impozitele pe proprietăți pentru persoanele fizice ar putea crește cu 50%, iar în cazul firmelor creșterea ar putea fi de 100%.

Comunismul lui Ciolacu și majorarea taxelor

Ordonanța Guvernului nr. 16/2022 prin care au fost aduse o serie de modificări codului fiscal, prin majorarea impozitului pe dividende, impozitarea contractelor part-time la nivelul salariului minim, majorarea TVA la băuturile cu zahăr și pentru serviciile de catering și la restaurante, ordonanță care se află acum în Parlament în circuitul legislativ, urmărea și majorarea impozitelor pe locuințe de la 1 ianuarie 2023. Inițial, în ceea ce privește acest ultim aspect, liderul PSD, Marcel Ciolacu, a susținut că este nevoie de un impozit care să țină cont de valoarea imobilului, propunând pentru acest lucru folosirea grilei notariale. Între timp însă autoritățile au renunțat la această metodă, în contextul în care experții din domeniu au avertizat nu doar că măsura nu poate fi pusă în aplicare, dar că ar duce la efecte exact opuse.

Miercuri, premierul Nicolae Ciucă a anunțat că în coaliție s-a luat decizia creșterii cu până la 50% a impozitelor pe proprietate, menținându-se algoritmul care este aplicat și în acest moment, dar să se majoreze cu 50% baza de calcul. Altfel spus, s-a eliminat ideea utilizării studiilor de piață folosite de către notarii publici revenindu-se la intervalele în care autoritățile locale pot selecta cotele de impozitare, 0.08%-0.2% pentru clădirile rezidențiale și 0.2%-1.3% pentru clădirile nerezidențiale, cu majorarea valorilor utilizate în aceste calcule.

Adrian Vascu, fostul președinte al Asociației Națională a Evaluatorilor Autorizați, arată într-o analiză pe propriul blog că practic, dacă în Capitală se va menține o cotă de impozitare de 0,1%, atunci un impozit de 200 de lei va ajunge după noua formulă de calcul 300 de lei. „Apartament situat în București, etaj zona A, etaj 3, an construcție 1950, suprafața desfășurată 99,71 mp, valoare impozabilă la 31.12.2021 204.878 lei și impozit anual 204 lei. Noua valoare impozabilă ar rezulta cca 307.317 lei care, dacă se menține cota de impozitare de 0.1%, va conduce la o valoare a impozitului în anul viitor de 307 lei față de 204 lei în acest an”, a arătat acesta în analiza citată, unde subliniază că pentru spațiile comerciale, de exemplu aflate la parterul unui bloc, este de așteptat ca impozitul să se dubleze.

Digi24.ro

Florin Piersic se află în stare gravă, anunță medicii de la Spitalul Foișor. Actorul are septicemie

Marcel Ciolacu a negat însă că avem de-a face cu o majorare de taxe, reiterând promisiunea că în anul 2023 nu se va mări niciun impozit. Contrazicând cele spuse de premierul Ciucă, liderul PSD a subliniat că ceea ce s-a făcut a fost eliminarea unor excepții. „La anul nu se mărește nicio taxă. Nici anul ăsta nu s-a venit cu măriri de taxe. Nu, s-au scos anumite excepții cerute de toate organismele financiare internaționale, lucru corect. Nu am auzit de nicio mărire de taxe”, a susținut acesta, subliniind că e vorba de o măsură de descentralizare.

„Nu mai putem impozita oamenii la fel”

Liderul PSD a susținut că țara noastră are printre cele mai mici venituri din UE din impozitarea proprietăților, sub jumătate din cât e media europeană, și că actualul sistem de impozitare este unul specific comunismului.

„Există o diferențiere corectă: una e o clădire în mijlocul Bucureștiului, alta e una în mijlocul Hunedoarei. Vorbim de o plajă pe care lăsat-o. S-a dus comunismul, nu mai putem impozita oamenii la fel pe clădiri aflate în alte localități, în alte județe”, a subliniat acesta.

Consiliul Fiscal arată însă într-o analiză recentă cu privire la setul de măsuri ce pot fi luate pentru consolidarea bugetară că România, în ceea ce privește impozitele recurente pe proprietăți imobiliare, nu iese în evidență cu încasări reduse. Cei 0,5% din PIB pe care-i adună statul român fiind peste ce încasează Ungaria (0,45%), Bulgaria (0,3%), Cehia (0,2%), și chiar Polonia (care deși încasează 1,1%, marea majoritate de 0,8% o reprezintă impozitele pe proprietățile cu destinație economică). Consiliul Fiscal recomandă creșterea impozitelor ce vizează transferul proprietăților, unde România încasează doar 0,02% din PIB, cu mult sub ceea ce colectează alte state (Bulgaria are de exemplu 0,26%).

Digisport.ro

Decizia luată de UEFA, după ce Real Madrid - Bayern s-a lăsat cu o controversă uriașă de arbitraj

„În ceea ce privește alte impozite pe proprietate, aici România iese în evidență cu încasări reduse raportat la peers, în speță doar 0,1% din PIB în condițiile în care Bulgaria are 0,5% din PIB, Cehia 0,2% din PIB, Polonia 0,6% din PIB, iar Ungaria 0,7% din PIB. Luând ca referențial aceste ultime două state, România ar trebui să își propună încasări din această formă de impozitare de circa 0,5% din PIB, adică un plus de venituri bugetare de circa 0,4% din PIB față de situația actuală”, se arată în analiza Consiliului Fiscal.

Economiștii sunt de părere că această majorare a impozitelor populației încalcă regula de aur ca în perioadele de criză să nu existe noi impozite pentru populație și atrag atenția că aceste majorări se vor regăsi în prețul serviciilor și produselor, ceea ce va reprezenta un nou avânt inflaționist.

„Putem să ne gândim doar în zona companiilor, unde creșterea impozitelor pe spațiile comerciale, pe birouri, pe spațiile de producție se va traduce într-o creștere a prețurilor produselor și serviciilor pe care aceste firme le comercializează. Deci încă un puseu de inflație. Pentru populație, această creștere a taxelor locale va însemna o scădere și mai tare a puterii de cumpărare a banilor pe care-i au la dispoziție.

E o regulă în economie: în vremuri de criză nu crești taxele. Încerci, din potrivă, să le reduci pentru a lăsa la dispoziția oamenilor, a mediului de afaceri, mai mulți bani pentru a rezista și a nu se ajunge la curbe de sacrificiu, adică la concedieri, la creșterea inflației. Din păcate, noi facem pe dos, așa cum am făcut în toate domeniile care au legătură cu supraviețuirea economică în 2022, și mă refer în primul rând la zona de energie. Să nu uităm că de la 1 ianuarie, taxele și impozitele locale cresc cu 5%, această creștere este bătută în cuie și reprezintă inflația pe anul 2020, deci indiferent de acest amendament, taxele locale vor crește anul viitor”, a declarat, pentru FANATIK, economistul Adrian Negrescu.

Taxe noi și nevoia Guvernului de bani

De altfel, liderul PSD susținea în luna mai a acestui an că Guvernul nu-și dorește taxe noi și subliniat că, într-o perioadă de criză economică, acest lucru trebuie evitat. „Nu dorim taxe noi sau măriri de taxe și impozite, mai ales într-o perioadă de criză. Dorim o modernizare a societății românești. Trebuie să avem un sistem fiscal european, nord-atlantic, adaptat pe provocări, astfel încât prin deducerile fiscale să ducem către servicii cât mai mulți bani”, spunea liderul PSD.

Marcel Ciolacu a susținut, de asemenea, într-un editorial celebru despre taxarea bogăției, înainte de a veni la guvernare, că își dorește un sistem cu taxe mai mari pentru bogați și beneficii pentru cei cu venituri mai mici. „Cine deține vile impresionante cu piscină, cine își permite să aibă iaht și schimbă an de an limuzinele de lux nu va suferi prea tare din pricina creșterii cu câteva procente a impozitului”, sublinia liderul PSD.

Economiștii susțin însă că aceste declarații, la fel și cu poziția exprimată acum că prin această majorare de fapt România se distanțează de un model comunist, nu reprezintă decât o retorică ce nu are legătură cu realitatea economică.

„E o simplă declarație populistă cu iz electoral, care vine să ascundă practic realitatea. Autoritățile, prin acest amendament, nu impun o plată eșalonată în funcție de venit a impozitelor. La fel și ministrul finanțelor, domnul Câciu, ne spunea că oamenii săraci nu vor plăti mai mult la impozitul pe locuință. Se calculează cumva impozitul la locuință în funcție de salariu sau în funcție de valoarea proprietății? Sunt doar niște artificii de imagine menite să ascundă realitatea, faptul că taxele locale vor crește și că oamenii, din păcate, vor trebui să îndure încă un val de inflație generat de noile taxe, adică de statul român”, a declarat, pentru FANATIK, economistul Adrian Negrescu.

Profesorul de economie Bogdan Glăvan susține că de fapt premierul a recunoscut singur că este vorba despre o creștere a taxelor și nu o modernizare a sistemului de impozitare a proprietăților, așa cum s-a susținut în declarațiile făcute în vară. În opinia acestuia, măsura propusă nu are nicio legătură cu politicile fiscale din comunism, fiind doar o măsură pentru a acoperi cheltuielile statului.

„Măsura nu are nicio legătură cu comunismul, pentru că a beneficia de tratament fiscal egal nu reprezintă un comunism. Nu orice formă de egalitate este comunism. Egalitatea în fața legii nu e comunism. Egalitatea în drepturi nu e comunism. Sunt doar niște vorbe pe care le vântură unii care nu înțeleg ce vorbesc.

Altminteri, dacă cumva ar fi trebuit să crească diferențiat aceste impozite, eu cred că trăim cu o iluzie, că în România PSD e de stânga, PNL e de dreapta, când în realitate s-a demonstrat prin măsurile luate pe parcursul acestui an că, indiferent de cine le-a inspirat, au fost măsuri sinonime cu cele din criza din 2010 când s-au tăiat salariile. Exact același lucru s-a întâmplat și acum. Trebuie să facem diferența între retorica artificială, cu măsuri sociale și așa mai departe, și măsurile propriu-zise și obiectivele reale ale acestor politicieni, care sunt perpetuarea nomenclaturii cu prețul sacrificării celor mulți. Când vine vorba de redus porția, întotdeauna se reduce de la marea masă a oamenilor, pentru ca minoritatea de la putere să-și păstreze privilegiile”, a declarat, pentru FANATIK, profesorul Bogdan Glăvan.

De altfel, această măsură vine în contextul în care parlamentarii puterii au decis majorarea salariilor primarilor și vice-primarilor, măsură menită să permită majorarea lefurilor angajaților din primării. Politologul Stelian Tănase a susținut că această majorarea a impozitului nu este decât un stimul pentru implicarea lor în alegerile locale.

„Ca și pensiile supradimensionate pentru administrația locală, creșterea nemăsurată a impozitelor pe case este o șpagă babană pentru primari în perspectiva alegerilor din 2024. Băieții sunt cumpărați la bucată ca să se implice în campanie. Pe seama electoratului cel prost care plătește distracția. Cinism în grad maxim”, a scris acesta pe pagina sa de Facebook.

Și economistul Adrian Negrescu subliniază că aceste taxe noi reprezintă un colac de salvare pentru primăriile ale căror bugete nu acoperă nici măcar salariile angajaților.

„În condițiile în care mai mult de jumătate dintre primăriile din România au un buget mai mare decât încasările din taxe și impozite era de așteptat ca autoritățile să caute soluții pentru ca autoritățile locale să aibă mai mulți bani la dispoziție pentru a-și plăti salariile, pentru a-și plăti privilegiile și toate investițiile din 2023, multe dintre ele fără niciun fel de noimă economică. Soluția pe care vor să o pună în aplicare din păcate este una foarte proastă. Este sancționată și criticată inclusiv de către Asociația Primarilor din România pentru că nu are la bază un studiu de impact. Nu știm, nu există calcule sau nu au vrut să se intereseze cu privire la efectele economice ale acestei decizii”, a susținut acesta.

Banii din PNRR, necheltuiți

Economiștii subliniază că din retorica guvernanților a dispărut până și grija de a justifica această majorare de impozit. În opinia lor, autoritățile nu au prezentat nevoie unor încasări mai mari la buget pentru investiții în infrastructură, spitale sau alte bunuri publice.

„Acest tip de discurs, creștem taxele pentru că vrem să construim locuiri pentru comunitate, bunuri publice, din păcate lipsește din vocabularul politicienilor români pentru că nu avem astfel de proiecte menită să crească nivelul de dezvoltare la nivel local. Din PNRR avem șase miliarde de euro pe care de aproape un an nu reușim să-i cheltuim, nici măcar un euro, pentru că nu avem proiecte. Nu suntem capabili să cheltuim acești bani.

Recent, unul dintre liderii politici ne spunea nonșalant, fără niciun fel de grimasă, că nu ne așteptăm să cheltuim toți banii europeni pentru spitalele din România. De ce? Pentru că nu avem capacitatea de a construi pe câți bani avem la dispoziție. Asta arată practic impotența administrației, a clasei politice românești, în a genera proiecte de dezvoltare locală”, a declarat, pentru FANATIK, economistul Adrian Negrescu, făcând referire la declarațiile de joi ale lui Marcel Ciolacu cu privire la folosirea fondurilor din PNRR pentru construcția de spitale noi.

Profesorul Bogdan Glăvan subliniază și el că autoritățile au renunțat practic să mai vorbească de reformele în administrația centrală și cea locală, adoptând tactica mult mai simplă de a acoperi nevoia din fonduri din noi taxe și impozite.

„Este mult mai ușor să vină cu o nouă taxă decât să cheltuie banii europeni, pentru că să faci reforme adevărate este provocator. Paradoxal, ai o putere cu o largă majoritate în Parlament, mai largă de atât e greu de imaginat că se poate, și atunci au toate pârghiile să le facă. La fel ca în cazul dezbaterilor legate de salarizarea bugetarilor, unde trecem de la a tăia la toți la a da la toți, o reformă este menită de a selecta ce e bun de ce e putred. Ori, chestiunea asta presupune competență, presupune interes cu adevărat, să depășești toate sabotajele din interior, deci nu e ușor de făcut. Este ceea ce nu se face deloc acum, de fapt, cuvântul reformă a și dispărut din discursul acestor”, a declarat acesta pentru FANATIK.

Luna trecută șeful ANAF anunța o creștere a încasărilor bugetare cu 45 de miliarde de lei, însă economistul Bogdan Glăvan notează că în ciuda acestor creșteri statul pare să aibă nevoie de tot mai mulți bani pentru a acoperi deficitul bugetar. În opinia sa, inflația a acoperit în mare măsură acest deficit însă odată cu diminuarea sa Guvernul va fi nevoit să vină cu noi taxe pentru acoperirea cheltuielilor bugetare.

„Diferența dintre promisiuni, nu mărim nicio taxă, și realitate este enormă în România în acest moment. Guvernul are nevoie de foarte mulți bani. Acest lucru se va agrava, pentru că odată ce impozitul ascuns al inflației își va termina efectele, problema se va acutiza. Creșterea unui impozit să spunem minor și alte mici cârpeli fiscale sunt posibile doar pentru că există inflație. Fără inflație, acest Guvern ar fi trebuit să crească taxele exact ca în 2010, adică TVA-ul. Inflația este un mijloc de finanțare al deficitului, iar când el va dispărea nu o să mai aibă de unde să facă rost de bani și vor trebui să crească alte taxe.

De fapt, Ciolacu ne și spune constant acest lucru când vorbește de impozitare progresivă, de care nu a vorbit niciodată în sensul scăderii poverii fiscale ci doar în sensul creșterii. Între timp vedem cum reformele sunt amânate, iar cheltuielile publice se duc pe poduri care se prăbușesc și alte achiziții de bunuri complet neoportune”, a declarat acesta pentru FANATIK.