Conacul din România care avea, acum 145 de ani, centrală termică și încălzire în pardoseală, lăsat în paragină. I se spunea “Palatul Plăcerii”

Conacul din România cunoscut ca “Palatul Plăcerii” avea numeroase facilități acum 145 de ani, dar a fost lăsat în paragină. Era frecventat de personalități importante ale vremii.

Conacul din România care avea centrală termică și încălzire în pardoseală acum 145 de ani. I se spunea și “Palatul Plăcerii”

Este vorba despre conacul familiei Chrissoveloni de la Ghidigeni, stabilită în România din 1848. Acesta a fost construit în 1878, iar printre cei care l-au frecventat se numără Regina Maria și Regele Ferdinand.

Familia Chrissoveloni a dezvoltat, în timp, diferite afaceri. Era o familie cunoscută în lume drept o dinastie de bancheri asociați. Conacul lor avea numeroase facilități moderne, deși a fost construit abia în a doua jumătate a secolului al XIX-lea.

Conacul de la Ghidigeni era construit pe două nivele, în stilul academismului francez. Proprietarul avea origini elene, lucru amintit de arhitectura construcției.

Digi24.ro

Cum va arăta M5, superiahtul miliardarilor care se transformă în submarin. Va avea un heliport, un balon cu aer cald și un cinematograf

De asemenea, conacul era înconjurat de un mare parc și dispunea de popicărie, dar și de un teren de tenis. Pe domeniu aveau loc partide de vânătoare, precum și petreceri pe care oamenii le considerau excentrice pentru acea perioadă. Avea centrală termică și încălzire în pardoseală cu mai bine de un secol în urmă.

“Grădina din faţa conacului, plină de trandafiri, a fost amenajată după moda franceză, unde erau plantate specii rare de arbori ornamentali aduşi din străinătate. Două bazine cu apă înfrumuseţau intrarea în conac, asigurând o atmosferă răcoroasă în zilele pline de arşiţă ale verii, punctând totodată, ţinuta rezidenţială a imobilului.

Pista de popice şi cele două terenuri de tenis, din care unul acoperit, au fost construite probabil după începutul secolului al XX-lea. Cert este că terenul de tenis acoperit era singurul din România în acea perioadă”, se arată în “Arhitectură şi spaţiu privat. Ansamblul Conacului de la Ghidigeni”.

Conacul mai era cunoscut ca “Palatul Plăcerilor”, întrucât a găzduit reprezentanți importanți din aristocrația românească. În perioada Primului Război Mondial, Regina Maria și-a lăsat copiii în grija familiei Chrissoveloni.

Digisport.ro

”V-ați propus să mă luați la mișto?”. A aflat că FCSB a luat titlul și nu s-a abținut: ”Ca un cuțit în inimă”

De asemenea, tot în timpul Primului Război Mondial, conacul a devenit spital. Soția lui Jean, Sybille, și fetele Reginei Maria erau voluntare în cadrul acestuia.

Mai mult, Jean Chrissoveloni a finanțat și a fost, totodată, președintele Societăţii de Ambulanţe Regina Maria. Spitalul a fost numit “Principele Mircea”. Numele a fost ales în onoarea ultimului copil al Reginei Maria, care își pierduse viața.

Ce s-a întâmplat cu conacul în timpul regimului comunist

În 1920, după război, Jean Chrissoveloni a înființat Banca Chrissoveloni la București. Acesta s-a stins din viață în 1926, iar afacerile familiei au fost preluate de o tutelă formată din soția lui și principele Dimitrie Ghica. Fiul afaceristului, Nicky, nu avea vârsta majoratului atunci.

După ce a avut loc naționalizarea, familia Chrissoveloni a pierdut totul. Aceasta a fost obligată să părăsească țara, iar conacul a fost transformat în gospodărie de stat în timpul comunismului. Ulterior, a devenit școală pentru copiii cu deficiențe.

A fost distrus de un incendiu în 1936 – 1937, dar a fost reconstruit fără acoperișul spectaculos. A suferit mai multe transformări de-a lungul anilor însă, în final, a fost lăsat în paragină.

“A suferit numeroase transformări constructive, atât la corpul palatului, cât şi la anexe, iar starea de degradare a avansat continuu. În 2004, moştenitorii familiei Chrissoveloni au intrat din nou în proprietatea conacului, astăzi încercând să stopeze fenomenul de degradare şi să-l salveze de la colaps”, mai arată volumul “Arhitectură şi spaţiu privat. Ansamblul Conacului de la Ghidigeni”.

Ministerul Culturii nu poate aloca fonduri, deoarece nu reprezintă un obiectiv de interes național. Un parteneriat public-privat sau accesarea fondurilor europene reprezintă singurele modalități pentru a reconstrui clădirea.