CSM Bucureşti a pierdut în această vară procesul cu antrenorul Jukka Mikkael Toijala și jucătorul Marius Runkauskas. Ambii au făcut parte din echipa de baschet a CSM-ului, secţie desfiinţată în anul 2018.
Clubul din Capitală a fost obligat să le plătească 220.000 de euro celor doi, conform deciziei Curţii de Apel. Doar că reprezentanţii celor de la CSM Bucureşti le-au transmis că nu au de unde să plătească aceşti bani, astfel că s-a trecut la executarea silită a bunurilor deţinute de club.
FANATIK a aflat că au fost puse sub sechestru nu mai puţin de 16 bunuri mobile (autobuze, remorci, autovehicule) care aparţin CSM Bucureşti. Ele urmează să fie vândute la un preţ mai mic decât al pieţei, pentru a mai stinge din datoria către cei doi:
Avocatul specializat în Dreptul Sportului, Sabin Gherdan, a explicat pentru FANATIK cum s-a ajuns la situaţia în care să fie sechestrate până şi maşinile celor de la CSM Bucureşti şi la ce artificiu au recurs cei de la club pentru a nu plăti datoria de 220.000 de euro:
“În România, din păcate, instituțiile publice, inclusiv cluburile sportive de drept public, pot în continuare să evite executarea silită, deși țara noastră a fost condamnată de CEDO pentru acest aspect.
Noi am demarat săptămâna trecută executarea silită a CSM București, iar Biroul Executorului Judecătoresc Bătăilă Vlad a trimis popriri către băncile de stat, trezorerie, cât şi pentru băncile comerciale unde CSM București are deschise conturi bancare.
În conturile băncilor comerciale executorul nu a găsit sume de bani. Adică existau conturi deschise, dar nu aveau nicio sumă de bani, pentru că acolo CSM-ul își trimite ocazional bani din Trezorerie.
Iar în conturile deschise la trezorerie au peste 800.000 de mii de euro conform rapoartelor publicate pe site-ul Ministerului Finanțelor, deci bani sunt. Cu mult peste suma de 220.000 euro care face obiectul popririi.
Dar există o procedură nelegală prin care trezoreria transmite executorului că sumele de bani destinate în buget pentru executare silită sunt zero lei. Adică ei îşi pun în buget câţi bani plănuiesc să plătească în cadrul unei executări silită. Asta nu mai e executare silită, e executare voluntară, de aceea spun că România a fost condamnată la CEDO pentru astfel de practică.
Şi atunci noi avem opțiunea să acționăm în judecată trezoreria. Adică, încă un an de zile, doi, să ne mai judecăm cu Trezoreria reprezentată prin Ministerul Finanțelor Publice, ca să ne luăm banii direct la trezorerie pentru că nu și-au respectat obligațiile legale de a indisponibiliza sumele. Executorul a luat legătura cu CSM Bucureşti şi cei de acolo au transmis că nu sunt bani.
În cazul acesta, noi trebuie să depunem o muncă de detectiv particular și să căutăm cine datorează bani CSM-ului, ce sponsori au. O să somăm toţi sponsorii de la handbal, de la rugby respectiv celelalte secții şi o să le trimitem adrese de poprire şi sponsorilor. Dar, până atunci, executorul a aflat de la Primăria Capitalei ce bunuri mobile dețin, acelea sunt cel mai uşor, să zicem, de sechestrat și ulterior valorificat.
Am găsit vreo cinci autobuze, patru microbuze, patru remorci, două autoturisme şi o autoutilitară. S-au emis procese verbale de sechestru pentru fiecare dintre acestea.
Ce înseamnă? Că săptămâna viitoare vom începe să identificăm fizic aceste bunuri la Bucureşti, o să le mutăm într-un depozit şi o să începem să le valorificăm la suma cea mai mare oferită sau la 75% din valoare, care probabil va fi un preț sub nivelul pieței”, a explicat Gherdan pentru publicaţia noastră.
După ce a fost comunicat procesul verbal de sechestru, cei de la CSM Bucureşti nu mai au voie să folosească acele bunuri, în caz contrar clubul riscând să primească amendă între 2000 şi 10.000 de lei:
“Executorul judecătoresc este cel care va valorifica bunurile. De asemenea, Poliția Rutieră va putea opri în trafic autovehiculul sechestrat și va proceda la ridicarea certificatului de înmatriculare.
Din momentul sechestrării, conform legii CSM-ul nu mai poate dispune de aceste bunuri cât timp durează executarea sub sancțiunea unei amenzi judiciare de la 2.000 lei la 10.000 lei.
În momentul de faţă, debitul este de aproximativ 1.110.000 de lei, adică 220.000 de euro. Până ce această sumă nu este plătită, toate conturile cluburilor vor fi blocate, iar în teorie nu vor mai putea dispune de aceste sume de bani să achite, spre exemplu, remunerațiile sportivilor.
În practică, din moment ce trezoreria nu a aplicat poprirea, ei vor putea dispune de sumele de bani. Nu este legal, însă statul român poate să ignore o executarea silită. Nu același lucru îl putem spune despre persoanele vizate de o executare silită a statului român. “, a declarat avocatul Sabin Gherdan pentru FANATIK.
De două ori finalistă în Liga Națională de Baschet Masculin, CSM București a fost desființată la data de 6 septembrie 2018 în urma unei ședințe a Consiliului General al Municipiului București. Avocatul Sabin Gherdan a declarat pentru FANATIK că nu se aştepta ca la un club de talia CSM-ului, să se ajungă într-o asemenea situaţie:
“Din păcate, experienţa ne-a făcut să ne aşteptăm la astfel de situaţii. CSM București nu este primul club sportiv municipal executat silit. În urmă cu patru ani a fost SCM Timişoara ce a avut de achitat tot în jur de 250.000 de euro. Foarte greu i-am recuparat, după foarte multe litigii inclusiv împotriva trezoreriei care nici în acea situație nu a aplicat poprirea pe sumele de bani.
Pentru un club atât de titrat precum CSM Bucureşti, cu un buget foarte mare… Ei ştiau că e o chestiune de timp până se vor afla în această situație, încă din 2018 de când au decis să închidă activitatea secției de baschet, deși aveau contracte în derulare.
Adică sunt cinci ani în care ei nu au respectat prevederile contractuale. Însă, sincer, din perspectiva nivelului în care evoluează nu ar fi normal să mă aștept să nu își respecte obligațiile contractuale, dar practica ne-a învățat mereu să luăm în calcul cea mai negativă situație posibilă.
La ce ne-a învăţat experienţa în România, te poţi aştepta la orice. Inclusiv la nerespectarea contractelor şi, mai apoi, încercarea de a nu achita, cu orice preţ, chiar şi cu o conduită nelegală, sumele de bani pe care le datorează conform deciziilor judecătoreşti”.
Conform raportului de execuţie bugetară al CSM Bucureşti, clubul a avut în luna septembrie venituri mai mari decât cheltuielile, înregistrând un excedent de patru milioane de lei, venituri de 33.023.322,58 de lei şi cheltuieli de 29.076.272,90 de lei.
Dar, o proporţie covârşitoare din venituri vin din bani publici, din cele 29 dintre cele 33 de milioane de lei sunt subvenţii de la Primărie. În schimb, doar 802.426 de lei provin din donaţii sau sponsorizări.
În ciuda faptului că CSM Bucureşti primeşte milioane de euro de la Primăria Capitalei, clubul este executat silit pentru o datorie de 220.000 de euro, pe care îi are de plătit pentru un sportiv şi un antrenor care mai aveau contract valabil cu clubul şi după desfiinţarea secţiei de baschet.