La sfârșitul lunii aprilie, premierul Florin Cîțu anunța ca vaccinarea cu cel puțin o doză de ser a 5.000.000 de români până la 1 iunie este o țintă realizabilă. În momentul de față, obiectivul poate fi realizat doar în varianta imposibilă în care s-ar face vaccinarea a 700.000 de români în următoarele 24 de ore.
Însă marea problemă a autorităților nu este doar întârzierea în atingerea obiectivului, care nu ar fi catastrofală în sine în condițiile epidemia este în regrea din cauza variației sezoniere. Mult mai îngrijorător este că în România nu mai prea mai sunt oameni dispuși să se vaccineze.
Datele oficiale indică faptul că vaccinarea în România are cel mai redus ritm din Uniunea Europeană, cu excepția Bulgariei, iar cei care se mai vaccinează în momentul de față sunt în majoritate cei care vin să facă doza de rapel.
Campania a început în forță în România, cu un ritm cu mult peste cel din media UE, dar ritmul a început să scadă accentuat de mai multe luni. În momentul de față, oferta de vaccinuri este cu mult sub cerere. Potrivit datelor oficiale sintetizate de către Our World in Data, în ultimele șapte zile, România a avut cea mai scăzută medie a numărului de doze administrate la suta de locuitori din UE, în afară de Bulgaria. Cu 0,35 doze/ 100 de locuitori, România are un ritm de aproape cinci ori mai redus decât al țării de pe primul loc, Malta, cu 1,4 doze.
Tot pe penultimul loc se află România și din punctul de vedere al ponderii populației care a primit cel puțin o doză de vaccin, cu 22,3%. Pe primele locuri se află Malta – 71,6%, Ungaria – 53%, Finlanda – 44,3%, Cipru – 43,5% și Germania – 42,8%.
Multă vreme, autoritățile de la București s-au lăudat cu poziția bună în UE în ceea ce privește ponderea populației complet imunizate, cu ambele doze de ser. Cum numărul persoanelor care a venit să se vaccineze cu prima doză a scăzut apreciabil în ultima lună, era o chestiune de timp ca România să coboare și în ierarhia țărilor din punct de vedere al populației complet imunizate.
Cu 18,6% din populație complet vaccinată, România este pe locul 10, însă este o scădere cu șase poziții față de situația la sfârșitul lunii trecute.
Un semn evident că autoritățile române riscă să rămână în curând cu centrele de vaccinare pustii este ponderea foarte mică a celor care încă sunt la prima doză făcută, comparativ cu cei care au făcut ambele doze. În afară de cei 18,6% complet vaccinați, doar 3,7% dintre români au primit prima doză urmând să facă și rapelul, procentaj de cinci ori mai redus.
Este un indicator cert al scăderii ritmului campaniei de vaccinare. Prin contrast, avem exemplul Finlandei unde, deocamdată doar 8,7% dintre cetățeni au fost vaccinați cu ambele doze, dar alți 35,5% așteaptă să facă rapelul, adică de patru ori mai mulți. În consecință, se poate estima că până la finele lunii iunie, Finlanda va trece de 40% din populație imunizată complet, pe când România se va afla undeva în jurul procentajului de 25%.
Situația gravă în care se află campania de vaccinare din țara noastră este sumbră în perspectiva valului 4 care este socotit drept foarte probabil începând din această toamnă.
Încă de la sfârșitul lunii aprilie, era previzibilă nu doar ratarea țintei fixate pentru 1 iunie, cât mai ales a obținerii imunității colective până la sfârșitul lunii septembrie, prin vaccinarea cu ambele doze a 10.400.000 de români.
Potrivit unor calcule realizate de FANATIK, la o medie 85.700 de doze administrate zilnic, cât se înregistra la finele lunii trecute, ținta de 10,4 milioane ar fi fost ratată cu circa 1,5 milioane de persoane. Numai că evoluțiile din luna mai arată că ratarea va fi una de proporții mult mai mari întrucât media zilnică a dozelor administrate în ultima săptămână a coborât la 68.690. Presupunând, în cazul fericit, că ritmul campaniei nu va scădea și mai mult, la începutul lunii octombrie, României îi vor lipsi aproape două milioane de persoane vaccinate pentru atingerea imunității colective în fața Covid-19.