Cu ce ar putea fi înlocuit gazonul din București: “Nu aduce niciun beneficiu”. Alte orașe europene au găsit variante “mai colorate”

În sectorul 3, pe Splaiul Independenței, a apărut în urmă cu o lună și puțin o „pajiște experimentală”. În timp ce primăriile din Capitală duc o întrecere asiduă pentru cine plantează cel mai mult gazon pe kilometru pătrat, mica pajiște de lângă Dâmbovița combină 15 specii diferite de plante cu flori și reprezintă o adevărată pată de culoare acolo unde înainte era o pârloagă. Estetica nu e singurul scop al proiectului, plantarea aducând beneficii atât financiare, dar și mai multor specii de insecte și păsări.

Astfel de exemple, deja la ordinea zilei prin orașe din alte țări, și-ar putea face loc din ce în ce mai mult și în România. FANATIK a luat legătura cu Dan Bărbulescu, director executiv la Parcul Natural Văcărești, asociația care a inițiat și implementat proiectul, în colaborare cu ALPAB și cu sprijinul Platformei de Mediu București și al voluntarilor. Acestea ne-a povestit mai multe despre originile proiectului, modelele aplicate deja cu succes în alte orașe și planurile de viitor.

Cum a început?

Pajiștea se află pe Splaiul Unirii, în imediata vecinătate a complexului imobiliar Asmita Gardens. Până recent, acolo se afla o construcție temporară de șantier pentru o lucrare pe râul Dâmbovița, dar în cea mai mare parte a ultimilor ani, zona nu a fost altceva decât o pârloagă. În urmă cu aproape 14 ani au fost și două încercări de plantare a unor arbori în acest loc – ambele eșuate, cel mai probabil din aceleași motive explicate de FANATIK în trecut. Începând de anul acesta, spațiul de aproximativ 400 de metri pătrați a fost obiectul unui nou experiment care își propune să ofere o viziune alternativă la cum am putea folosi mai bine spațiile publice.

„Ideea ne-a venit în 2022 când am vorbit cu un specialist care a făcut ceva similar în Polonia în ultimii ani în zona Varșoviei. A luat diverse spații verzi abandonate și au început să le sădească cu plante perene sau anuale cu scopul de a atrage insecte polenizatoare și a spori diversitatea de specii din oraș. Deși se bucură de succes în prezent, acesta nu a venit din prima, a fost nevoie de o lungă campanie pentru ca autoritățile și publicul să îmbrățișeze ideea”, a declarat Dan Bărbulescu pentru FANATIK. „Am decis să începem cu acest proiect pilot. Prima dată am ales să punem plante anuale care se pun odată și înfloresc – am sădit o combinație de peste 15 specii de plante, iar acum vrem să trecem și la cele perene care nu necesită resemănare și au nevoie doar de o îngrijire minimă”.

Digi24.ro

Doi angajați de la o bancă din București au văzut că un client avea o sumă mare în cont și i-au furat 140.000 €

Totodată, locul nu a fost ales la întâmplare, fiind la o distanță foarte mică de Parcul Delta Văcărești. Astfel, dorința a fost de a începe cu pași mici o mai bună conectare a parcului cu zonele verzi și albastre din jurul acestuia. Astfel încât, în cuvintele lui, „parcul să nu fie doar o insulă de biodiversitate, ci un rezervor de biodiversitate”. Tot acesta a mai povestit în trecut pentru FANATIK despre necesitatea de a lega parcul cu natura din jurul lui.

„În alte țări e deja ceva vechi”

Polonezul despre care vorbește este Maciej Podyma, biolog și activist. De altfel, Asociația Parcul Natural Văcărești are și un podcast întreg în limba engleză în care vorbește cu acesta despre cum a început proiectul și cum a reușit să convingă pas cu pas că e o soluție mai bună decât gazonul. Lucrează atât cu instituții publice, dar și cu diverși voluntari ori cu companii private care vor să doneze ori să-și înceapă propriul proiect de pajiște. Acesta spune că polonezii nu priveau ideea cu ochi buni atunci când aflau de ea, fiind supărați mai degrabă că tot efortul depus pentru întreținerea gazonului a ar fi fost în van. Atitudinea lor s-a schimbat atunci când au apărut primele proiecte pilot de pajiști, după ce au văzut cum arată și au aflat mai multe despre beneficiile acestora.

Pe lângă aceasta, el povestește că în Polonia există zone mari de gazon bine îngrijite pe lângă o parte din autostrăzi. Asta presupune un efort destul de mare, mai ales din punct de vedere financiar, dar pe care mulți funcționari publici ori aleși îl apărau, argumentând că „așa spune legea”, deși nimeni nu a știut să indice exact legea care reglementează acest lucru. Inerția vechilor obiceiuri e deseori cel mai mare obstacol în calea schimbărilor, dar nu de nedepășit. În cazul lor, Maciej Podyma povestește că au ales să mizeze pe public, mai degrabă decât direct pe instituții. O alegere bună, se pare, pentru că în cadrul bugetului participativ – proces prin care cetățenii votează în mod direct proiectele pe care le-ar vrea finanțate din fondurile primăriei – multe din proiectele câștigătoare au fost cele care de creare de pajiști.  Conform biologului, aceasta a însemnat o reducere cu până la 50% a costurilor pe termen mediu de întreținere a suprafețelor de gazon înlocuite cu plante perene și anuale.

Chiar dacă la noi abia plantăm primele semințe – la propriu și la figurat – trebuie menționat că în vestul Europei acest curent este deja unul vechi care a prins de mai mulți ani rădăcini. Un exemplu mai cunoscut ar fi gazonul din fața unei secțiuni a Universității din Cambridge – plantat prima dată în 1772 și menținut de atunci în aceeași formă, universitatea a decis totuși  în 2020 să renunțe la tradiție în favoarea unei mulțimi de flori și plante multicolore. La trei ani de atunci, datele sunt destul de clare: biodiversitatea a crescut semnificativ, sunt de 3 ori mai multe specii de plante și insecte, în timp ce noile plante rețin mult mai mult dioxid de carbon decât vechiul gazon.   

Digisport.ro

A renunțat la sportul profesionist și a devenit ”cea mai frumoasă actriță de la Hollywood”

Foto: Cambridge University, înainte și după înlocuirea gazonului
Sursă: www.cam.ac.uk

Culoare și pajiști în loc de „deșertul” gazonului

„Poate că gazonul ne bucură privirea, dar în afara de asta, nu face flori și nu aduce niciun beneficiu. Dimpotrivă, împreună cu betonul, contribuie la scăderea calității spațiilor verzi, a diversității de insecte și de păsări și a calității vieții până la urmă”, spune Dan Bărbulescu. „Fiind o monocultură care necesită mult tratament și resurse ca să fie întreținut, efort pentru a fi irigat, în condițiile de secetă care se tot repetă de la an la an, va fi ineficient. Inclusiv toată infrastructura necesară pentru a uda gazonul și alte intervenții care în 10 ani vor deveni inutile din punctul de vedere al banului public”.

În același timp, acesta spune că scopul nu este să avem astfel de pajiști pe fiecare metru pătrat disponibil, ci un mix de habitate. Adică atât pajiști sălbatice, cât și zone umbrite, zone umede și nu numai. Explică în acest sens importanța spațiilor așa-zise mai sălbatice atât pentru polenizatori, dar și pentru întregul circuit al naturii. Pentru restul plantelor, dar și pentru întreg lanțul trofic, pentru că diversitatea insectelor înseamnă și hrană pentru păsările din mediul urban.

„O chestie importantă la pajiști este implicarea comunității, iar noi asta ne dorim și urmează să facem în sectorul 6. Autoritățile se pot ocupa de sădire și alte acțiuni de început, dar cetățenii pot să îl aibă în grijă după. Credem că este important să punem preț pe acest concept de apropiere de natură, astfel încât oamenii să vrea să iasă din bloc și să pună mâna pe sapă de câte ori au ocazia. Poate fi ceva atrăgător inclusiv pentru copii – pentru ei e ceva extraordinar momentul în care află despre viața albinelor și fluturilor”, completează acesta. „Inclusiv aspectul unei zone schimbă comportamentul oamenilor. Până să plantăm pajiștea pe spațiul de lângă Dâmbovița, vedeam deseori sticle și ambalaje aruncate acolo din mașinile care treceau. Dar, de când a înflorit, acest lucru se întâmplă mult mai rar”.

Dan Bărbulescu spune că proiectul de pe Dâmbovița a fost un succes. Acum au intrat în stadiul de vegetație, așa că în august urmează să fie cosite manual pentru o mai bună dispersie a semințelor. Vor lăsa fânul rezultat pe teren, după care spun că ori îl vor pune la compost, ori îl vor dona unei ferme. După, urmează aruncarea semințelor pe teren pentru ca o nouă combinație de plante să răsară anul viitor. „Am vrut să dăm un exemplu cu acest proiect pilot. Prin câteva intervenții minime și cu costuri reduse, am putea transforma tot felul de spații abandonate și suprafețe întinse în noi pajiști în București”.