Cum a reușit CFR-ul să spargă mafia taxiurilor din Aeroportul Otopeni! Reportaj FANATIK

FANATIK îți spune cum a reușit CFR-ul să spargă mafia taxiurilor din Aeroportul Otopeni la puține zile după ce noua rută de cale ferată, cea care leagă Gara de Nord de principalul punct aerian al țării, a avut parte de inaugurare.

A fost nevoie de ani de zile, mii de promisiuni, câteva guverne bune, indiferent de culoarea lor politică, dar și de kilometri de nervi și speranțe. Localnicii au strâmbat primii din nas, nemulţumiţi de zgomotul şantierului sau de prețul oferit pentru fiecare parcelă de teren.

Ba chiar, la un moment dat, ruta părea să devină un subiect de bășcălie, la fel cum a fost magistrala de metrou din cartierul Drumul Taberei, una aproape fără sfârșit

Cum a reușit CFR-ul să învingă mafia taxiurilor din Aeroportul Otopeni!

Cu toate acestea, într-un final apoteotic, România a reușit se lege gara numărul 1 de aeroportul principal printr-un tren care să permită turiștilor accesul mult mai repede în și din oraș.

Digi24.ro

Ministrul Muncii a anunțat datele exacte la care vor fi virate pensiile pe luna mai

Concret, vorbim despre trenuri care circulă la fiecare 40 de minute. Călătoria durează 20 de minute, nu prea există întârzieri și pentru că traseul este unul destul de scurt. Vorbim, până la urmă, de câțiva kilometri de cale ferată.

Oamenii s-au învățat repede și spun că este alternativa cea mai bună pentru o asemenea rută. Interesant este că pe lângă CFR există și un operator privat care circulă pe aceeași linie. Acesta se ocupă de trenurile de dimineață, în timp ce societatea națională operează de la ora 14.00 și până la finalul zilei.

De altfel, primul tren care pleacă spre Aeroportul Henry Coandă din Gara de Nord o face la nici 30 de minute după miezul nopții, semn că există călători pentru fiecare destinație în parte. Nu sunt mulți cei care aleg varianta aceasta, dar cu cât înaintăm în zi, constatăm că lucrurile se schimbă.

Călători, așa și așa, nemulțumiri, la fel

De la garnitură la garnitură, numărul călătorilor crește și aproape de prânz, se circulă cu aproape toate locurile ocupate. Vorbim despre un tren cu două vagoane, un tren curat, îngrijit și care oferă la o primă vedere tot ce este nevoie pentru ieșirea sau intrarea în cel mai aglomerat oraș al țării.

Digisport.ro

A doua cea mai bogată soție de fotbalist nu s-a ferit să spună lucrurilor pe nume despre viața privată: ”Acesta e prețul”

Există și o urmă de îndoială a oamenilor care nu înțeleg sistemul cu mai mulți operatori. De exemplu, nu puțini sunt cei care se așează la coadă pentru a-și achiziționa bilet. Ajunși în fața vânzătoarei, aceasta le comunică faptul că trenul este unul privat și bilete se pot lua după urcarea în el.

Mulți strâmbă din nas și pentru că linia operatorului privat este afișată destul de târziu pe lista plecărilor sau a sosirilor. „Vă spun sincer, cred că e a treia oară când merg, mereu aceeași problemă. Dacă tot s-au înțeles să-și împartă linia asta, de ce nu au făcut-o până la capăt?

Ce înțelege un străin, pentru că o să vedeți că sunt mulți străini. Pentru ei e ceva normal ca aeroportul să aibă legătură cu trenul. Dar stau săracii și se uită pe panoul ăsta și tot așteaptă minunea. Să-l treacă și pe el pe o linie”, ne spune un călător, la prima oră a zilei.

Cât costă să ajungi cu trenul la aeroport

Interesant este că cine urcă în trenul privat sau cel de stat plătește același preț. Patru lei costă o călătorie până la aeroportul Otopeni sau înapoi. De fiecare dată, trenul a fost mult mai aglomerat la întoarcerea spre capitală.

De altfel, acesta a devenit o variantă perfectă chiar și pentru elevii navetiști, bucuroși de cât de repede pot ajunge în București, dar și de lucrătorii din aviație. Piloți sau stewardese, toți urcă în tren și revin în București după ce au brăzdat cerul lumii și și-au încheiat cursa. Nu puțini sunt cei care au și un motiv special pentru care apelează la această variantă.

Oamenii spun că au reușit să scape în sfârșit de taximetriști. Deși există anumite automate ale firmelor mari și o călătorie cu un taxi poate să fie și plăcută, dar mai ales corectă, la pândă stau în continuare și cei care așteaptă neatenția clientului.

Sunt taximetriști care își fac prețul în funcție de haina omului și care au creat o reputație nu tocmai plăcută României. Pe mai multe site-uri internaționale în care se vorbește despre țara noastră, la capitolul sfaturi, oamenii sunt avertizați asupra acestor taximetriști, în stare să ceară pe o cursă și o sută de euro.

„Slavă Domnului, măcar atât. E atât de elegant să ieși din aeroport, mai mergi câțiva metri, intri în gară și te sui în tren. Pe bucata asta de drum, cât timp nu a existat contract pentru automate, era haos. Aproape că săreau pe tine taximetriștii, se certau pe curse, se înjurau, era un peisaj de mare capitală europeană.

Vă dați seama că oamenii care veneau pentru prima oară la noi în țară, expații, turiștii, oricine, ăsta era primul lor contact cu România. Cu babuinii ăștia, cu burțile pe afară, care se cafteau pe clienți”, a transmis un alt călător al trenului Otopeni – Gara de Nord.

Cât a costat proiectul Gara de Nord – Aeroportul Otopeni

Statistic, România e la ani lumină de ofertele altor țări din punct de vedere al conectivității. Dar oamenii sunt mulțumiți că există și o altă opțiune. Într-adevăr, viteza maximă a unui tren pe această rută este de  100 km/h, în timp ce viteza medie ajunge la 50 -60 km/h.

Poate că spre Stockholm trenurile circulă  cu 160 km/h, în timp ce în alte orașe grele ale Europei, gen Roma, Londra și Madrid există chiar metrou până aproape de terminal. Alții au trecut deja la moda TGV-urilor în aeroport, dar Bucureștiul se bucură că a scăpat de vremurile în care taximetriștii făceau legea și prețul pentru un drum către casă sau hotel.

Au făcut-o după ce au terminat cu mare întârziere un proiect de 100 de milioane de euro. Un proiect care a constat în construcția a 3 km noi de cale ferată, în dublarea a 8 km și în construirea unui viaduct peste DN 1 și a gării de la Terminalul 1.

În mod normal, ruta trebuia să fie gata în 2018, dar aceasta a fost dată spre exploatare, undeva, aproape de decembrie 2020. O întârziere de vreo doi ani, dar românii s-au obișnuit să aștepte fiecare gest de normalitate ca pe o adevărată minune.