News

Cum ar fi arătat Parlamentul cu numai 300 de membri. Foști și actuali miniștri și un șef de partid ar fi ratat intrarea în Legislativ

Refuzul de a pune în aplicare referendumul din 2009 privind reducerea numărului de parlamentari la 300 este legat direct de faptul că politicieni importanți ar fi rămas pe-afară.
31.01.2023 | 09:33
Cum ar fi aratat Parlamentul cu numai 300 de membri Fosti si actuali ministri si un sef de partid ar fi ratat intrarea in Legislativ
Diana Șoșoacă, Adrian Chesnoiu și Aurel Bălășoiu/ Colaj Fanatik
ADVERTISEMENT

Un lider de partid, precum și foști și actuali miniștri PSD și PNL nu ar mai fi avut astăzi calitatea de parlamentar dacă politicienii nu ar fi ignorat voința electoratului de la referendumul din 2009 și ar fi redus numărul de deputați și senatori la numai 300. Penuria de locuri eligibile ar fi făcut ca politicieni socotiți acum indispensabili în Parlament de către partidele lor să nu mai prindă un mandat. De asemenea, ar fi lipsit și o serie de politicieni care au o reputație proastă, de obicei din cauza problemelor penale.

Cum se face atribuirea mandatelor

În Parlament a fost depus un proiect de lege care propune reducerea numărului de parlamentari, inițiat de către deputatul Tudor Benga (fost deputat USR, actualmente independent). Nu este prima tentativă de acest fel, celelalte eșuând până acum lamentabil, ceea ce se întrevede și pentru încercarea deputatului de Brașov.

ADVERTISEMENT

Rezultatul este previzibil dacă se face o simulare pe Parlamentul ales în 2020, aceasta arătând că figuri proeminente ale partidelor nu ar fi obținut mandatele de deputat sau senator. Riscul este cu atât mai mare cu cât specificul sistemului electoral românesc ar face ca orice candidat care nu obține primul loc în județul în care candidează ca senator sau primele două locuri pentru deputați riscă să piardă mandatul, chiar dacă este susținut de unul dintre cele două mari partide de la noi, PSD și PNL.

Legislația electorală din România pornește de la principiul că fiecare partid care trece de pragul electoral de 5% să fie reprezentat în Parlament de un număr de deputați/ senatori proporțional cu numărul de voturi obținute la nivel național. Din acest motiv, atribuirea mandatelor se face în două etape: o parte dintre mandate sunt atribuite la nivelul circumscripțiilor județene și celelalte la nivel național.

ADVERTISEMENT

În prima etapă se calculează coeficientul electoral al circumscripției prin împărțirea numărului de voturi la numărul de senatori sau deputați alocați județului respectiv. Apoi se împarte numărul de voturi obținut de fiecare partid la coeficientul electoral. Dacă rezultatul este supraunitar, adică mai mare de 1, partidul respectiv primește numărul de mandate echivalent cu partea întreagă a rezultatului. Pentru voturile rămase nealocate prin această metodă, se face redistribuirea la nivel național urmând metoda d’Hondt, printr-o serie de calcule complexe.

Parlament cu doar 291 de membri

Această metodă asigură o distribuție echitabilă la nivel național între partide, dar creează inechități la nivel județean pentru că unii candidați, dacă nu sunt plasați pe primele locuri ale listei partidului lor, riscă să piardă mandatul în defavoarea unui partid cu mai puține voturi. Dacă numărul parlamentarilor se va reduce la 300, redistribuirea la nivel național va deveni o loterie în și mai mare măsură decât până acum.

ADVERTISEMENT

Strict tehnic, reducerea numărului de parlamentari propusă în proiectul lui Benga se face prin creșterea normei de reprezentare, adică a numărului de locuitori la care revine un loc de parlamentar: de la 73.000 la 116.000 pentru un deputat și de la 168.000 la 225.000 de locuitori pentru un senator. Astfel, numărul senatorilor va scădea de la 136 la 88, iar cel al deputaților de la 312 la 203.

O altă consecință este că vor fi județe cu populație mică care ar avea în viitor un singur loc la Senat, ceea ce înseamnă că alegerile pentru această Cameră se vor transforma practic în alegeri uninominale în care candidatul cu cele mai multe voturi obține automat mandatul: Alba, Bistrița-Năsăud, Brăila, Caraș-Severin, Călărași, Covasna, Giurgiu, Gorj, Harghita, Ialomița, Mehedinți, Satu Mare, Sălaj, Teleorman, Tulcea și Vrancea.

ADVERTISEMENT

Liderii AUR ar fi condus partidul din afara Parlamentului

Dacă reducerea numărului de parlamentari de la 448 la 291 ar fi fost făcută la alegerile din 2020, mulți dintre actualii deputați și senatori ar fi ajuns să spere, cu șanse foarte mici, la un mandat atribuit în faza națională a distribuției mandatelor, iar printre ei ar fi fost nume grele din politica actuală. În primul rând, este vorba de George Simion, liderul AUR, care a ajuns deputat de București, deși partidul său a obținut mai puțin de 5% din voturile exprimate în Capitală, în aceeași situație aflându-se și fostul copreședinte al partidului, Claudiu Târziu. Tot în București ar fi fost sub semnul întrebării, în cel mai bun caz, mandatele lui Daniel Zamfir (PSD), Gabriel Mutu (PSD), Anca Dragu (USR) și al Monicăi Anisie (PNL), fost ministru al Educației.

De asemenea, este îndoielnic că Diana Șoșoacă ar mai fi fost astăzi senator de Iași, în aceeași situație aflându-se fostul președinte interimar al Senatului Robert Cazanciuc (PSD) la Giurgiu, fostul ministru de Interne Marcel Vela (PNL) la Caraș-Severin sau fostul ministru de Finanțe Alexandru Nazare la Prahova. Pentru o imagine a zăpăcelii care poate rezulta din atribuirea mandatelor pe procedura actuală, trebuie spus că cele două mandate de senator de Tulcea din actuala legislatură aparțin AUR și USR, partide care s-au clasat pe locurile 3 și 4 în acest județ, în timp ce liberalii și social-democrații tulceni au rămas cu buzele umflate.

Personaje controversate care ar fi rămas fără mandat

La Camera Deputaților, la un număr de 300 de parlamentari, nu ar mai fi devenit deputat PSD Aurel Bălășoiu, protagonistul unui scandal sexual la finele anului trecut, Mihai Lasca, despre care AUR a aflat că este condamnat penal abia după ce l-a băgat în Parlament, și nici Francisc Tobă, a cărui activitate de la Revoluție este controversată, dar pe care AUR l-a pus pe liste ignorând acest lucru. Probabil nici Dan Tănasă, protagonist al unor incidente în Parlament care au frizat bătaia, nu ar mai fi prins mandatul de deputat de Mureș din partea AUR.

La Satu Mare ar fi rămas fără mandat Radu Cristescu, deputat PSD cunoscut prin schimburi de înjurături în plenul Camerei sau în studiourile TV, iar alegătorii din Teleorman ar fi pus capăt „prestigioasei” cariere de traseist al lui Florică-Ică Calotă ce s-a reîntors în PNL după o bejenie prin mai multe partide. Și fostul ministru al Agriculturii Adrian Chesnoiu, trimis în judecată de DNA pentru abuz în serviciu, ar fi avut șanse minime să fie deputat de Olt.

Pe lângă acești politicieni controversați, mai sunt și alții care și-au obținut notorietatea prin funcțiile deținute anterior, dar care ar fi avut „șanse” foarte mari să nu fie aleși în 2020, precum fostul ministru al Turismului Bogdan Trif (PSD) și liderul de grup al deputaților PSD Alfred Simonis.

ADVERTISEMENT