Cum ar putea arăta Codul Rutier în urma tragediei de la 2 Mai. Legislația ar putea deveni draconică pentru șoferi

Șocul indus în opinia publică de accidentul rutier din 2 Mai, în care un șofer drogat cu trei substanțe a ucis doi tineri care mergeau pe marginea drumului ar putea să-i facă pe parlamentari mai receptivi la înăsprirea legislației rutiere. Un șoc similar – moartea în 2021 a unei fetițe de 4 ani, Anastasia, provocată de o șoferiță fără permis – a dus până la urmă, după o primă tentativă eșuată, la adoptarea legii prin care nu mai pot fi acordate doar pedepse cu suspendarea pentru șoferii vinovați de ucidere din culpă care au comis fapta după ce au băut sau s-au drogat ori dacă s-au urcat la volan fără permis.

Modificările din Parlament la Codul Rutier

La începutul anului 2022, Guvernul a modificat substanțial, prin ordonanță de urgență, Codul Rutier, fiind introduse sancțiuni mai dure pentru șoferii care nu respectă regulile de circulație. Ordonanța a intrat imediat în vigoare, însă trebuie să fie aprobată de Parlament pentru a deveni lege. Odată ajunsă în comisiile Camerei Deputaților, ordonanța a fost modificată substanțial în sensul „îndulcirii” unor sancțiuni. Deocamdată, raportul nu a ajuns la plen astfel că, în momentul de față, ordonanța se aplică încă în forma inițială.

Însă după tragedia din 2 Mai este puțin probabil că partidele din Parlament își vor mai putea asuma riscul reducerii sancțiunilor, așa cum era preconizat inițial. În iunie 2022, o serie de amendamente au eliminat sancțiunea de suspendare imediată a permisului pentru 120 de zile pentru depășirea vitezei legale cu 70 km/h. Astfel, vitezomanii ar fi putut conduce încă două săptămâni cu dovada eliberată de polițist în loc să le fie suspendat pe loc dreptul de a conduce.

O altă modificare a fost eliminarea articolului care introducea „comportamentul agresiv” la volan printre contravențiile pedepsite prin Codul Rutier. În plus, a fost eliminată prevederea care impunea ca perioadele de suspendare a permisului pentru mai multe încălcări ale normelor de circulație să fie executate succesiv, deputații din comisii dând dreptul executării concomitente a suspendării.

Digi24.ro

Doi angajați de la o bancă din București au văzut că un client avea o sumă mare în cont și i-au furat 140.000 €

De asemenea, șoferilor li s-a redus perioada de recidivă de la 6 la 3 luni. În forma inițială a ordonanței, șoferii care comit abateri grave, precum trecerea pe roșu la semafor, neacordarea de prioritate, consumul de alcool sau droguri, depășirea vitezei legale ș.a. au o perioadă de 6 luni în care, dacă repetă una din aceste fapte, primesc o prelungire suplimentară de suspendare a permisului de 30 de zile. În forma modificată de deputați, perioada în care se aplică sancțiunea pentru recidivă a fost scurtată la numai trei luni. De asemenea, s-a introdus posibilitatea ca recidiviștii să poată scurta perioada de suspendare a permisului printr-un test de conducere.

 5 ani fără permis de conducere

În condițiile actuale, este îndoielnic faptul că aceste modificări ar putea treacă de votul plenului fără să provoace indignarea publică. Mai mult, tendința este ca pedepsele să devină chiar mai aspre decât cele introduse în 2022 de către Guvern. De exemplu, inițiatorul Legii Anastasia, senatorul Robert Cazanciuc (PSD), este și autor al unui proiect de lege care a trecut deja de Senat și va ajunge în plenul Camerei Deputaților, proiect care vine să completeze legea deja adoptată. Șoferii care au comis accidente mortale nu vor mai putea conduce timp de 5 ani după executarea pedepsei, ceea ce reprezintă o majorarea enormă față de actuala prevedere care impune o „penitență” de numai 6 luni.

„Nu intenționez restrângerea unor drepturi, ci reducerea numărului de morți pe drumurile publice. Și nu pentru a da bine într-o statistică și așa neagră a Europei, în care România își menține, al șaselea an la rând, locul 1 la numărul de decese în accidentele rutiere. Și nici pentru că opinia publică este indignată de tragediile ce se petrec pe șosele. Ci mai ales pentru dreptul la viață al sufletelor nevinovate care își găsesc sfârșitul din cauza unor șoferi inconștienți sau teribiliști. Tragediile la care românii asistă ar trebui să ne facă mai responsabili, iar dacă pe șoferi nu, măcar pe noi, parlamentarii, cei chemați să facă legea, pentru a diminua masacrul de pe șosele”, scria pe Facebook, în urmă cu câteva zile, Robert Cazanciuc.

Pe fondul șocului provocat de tragedia de la 2 Mai, și liderul USR, Cătălin Drulă a venit cu un set de propuneri menite să crească nivelul siguranței rutiere în România. Unele dintre ele vizează infrastructura rutieră, însă altele se referă direct la o eficiență mai mare a măsurilor punitive împotriva șoferilor. În primul rând este vorba de accelerarea procedurilor de implementare a măsurii din PNRR prin care se preconizează achiziția a 1.000 de radare fixe și 300 radare mobile care urmează să fie amplasate pe drumurile din România, la care se adaugă 500 de camere video.

Digisport.ro

Ce a spus Anamaria Prodan, după ce Laurențiu Reghecampf a fost pus sub urmărire penală și s-a numit ”victimă”

De asemenea, Drulă cere susținerea coaliției de guvernământ pentru proiectul de lege prin care polițiștii ar căpăta dreptul să dea amenzi și pe baza înregistrărilor realizate de camerele de pe bordul mașinilor. „Aşteaptă încă susţinerea MAI, le-am scris lui Lucian Bode în primăvară şi în iunie lui Cătălin Predoiu, dar nu am primit niciun răspuns. Numeroase comportamente deviante la volan cu potenţial ucigaş sunt surprinse de camere video private, dar în prezent Poliţia nu poate da amenzi pe baza acestor probe”, susține Cătălin Drulă, citat de News.ro.

Plata amenzilor, mai greu de evitat

Mai este de menționat și un proiect de lege inițiat de 21 de deputați PNL prin care neplata amenzilor de circulație ar duce la suspendarea permisului de circulație până când se face plata. Proiectul a fost respins de Senat, iar guvernul Ciucă a trimis Camerei Deputaților un punct de vedere negativ. Rămâne de văzut dacă noile circumstanțe dau acestui proiect o șansă reală de a fi adoptat totuși de Cameră, ca for decizional.

Un proiect similar, dar mai puțin radical, este inițiat de către un grup de parlamentari USR cărora li s-au alăturat și câțiva reprezentanți ai puterii. Astfel, șoferii care vor să reducă perioada de suspendare a permisului printr-o testare a cunoștințelor de legislație rutieră trebuie să prezinte și dovada că au achitat amenda aferentă suspendării. Proiectul a trecut prin adoptare tacită de către Senat și se află la comisiile Camerei de mai bine de un an și jumătate.