Epidemiologii au încercat să lucreze pe baza datelor pe care le au în acest moment și să descopere cum ar putea arăta următoarea pandemie! Concret, deși toată lumea a fost luată prin surprindere de apariția coronavirusului, au existat câțiva cercetători care au atras atenția, în trecut, asupra pericolului.
De ani de zile, epidemiologii și alți experți au avertizat că ne pregătim pentru o pandemie globală. Fără doar și poate, conform oamenilor de știință, ultimele boli care îngrijorează provin de la animale. De fapt, 75% dintre bolile nou apărute sunt zoonotice.
Covid-19, despre care se crede că își are originea în pangolini vânduți în piețele din China, nu a fost diferit. Dar, la fel ca acest virus care a pus pe „hold” întreaga planetă, bolile zoonotice devin mai riscante pentru oameni din cauza acțiunilor pe care chiar aceștia le întreprind.
Tocmai efectul oamenilor asupra climei, încălcarea habitatelor faunei sălbatice și călătoriile globale au contribuit la circulația bolilor transmisibile de animale. În tot acest timp, raportat la urbanizarea fără limită, suprapopulare și comerț global, oamenii au creat un scenariu ideal și pentru alte pandemii viitoare.
Virusul Nipah este una dintre primele 10 boli prioritare ale Organizației Mondiale a Sănătății, despre care experții cred că ar putea provoca o pandemie. Atenție, la fel ca în cazul coronavirusului, deocamdată, nu există vaccin.
Boala este mortală și au existat deja o serie de focare în Asia. Mai mulți oameni de știință studiază ce se întâmplă și aceștia atrag atenția că încălcarea habitatului liliecilor generează o probabilitate uriașă.
Descoperirea unui țânțar nou în Golful Guantanamo relevă modul în care globalizarea amenință să dezlănțuie următoarea pandemie. Pe 18 iunie 2019 avea să fie raportată pentru prima oară existența acestuia. Vorbim despre un țânțar botezat Aedes vittatus.
Se știe până în acest moment că există aproximativ 3500 de specii de țânțari în lume, mulți dintre ei transportând paraziți sau agenți patogeni dăunători oamenilor. Alte specii de țânțari, cum ar fi Aedes albopictus și Aedes aegypti, pot transmite boli precum dengue, febră galbenă și chikungunya.
Dar, spre deosebire de celelalte, Aedes vittatus este capabil să transporte cele mai periculoase boli și ar putea face ravagii asupra omenirii.
Interesant este că Aedes vittatus este endemic în subcontinentul indian și nu a fost văzut niciodată în emisfera vestică până acum. Acest țânțar ar putea deveni „un vector dovedit de chikungunya, Zika, dengue, viruși de febră galbenă si multe alte boli”, spun oameni de știință care l-au descoperit.
Cel mai probabil, primele exemplare au călătorit ca ouă pe un container de transport sau, eventual, pe o aeronavă. Probabila proliferare a speciei în Caraibe și în sudul SUA va fi mai mult ca sigur, anunță cercetătorii, provocată de om.
Concret, schimbările climatice scurtează iernile nord-americane, permițând țânțarilor să se reproducă de multe ori într-un singur sezon și, astfel, să răspândească virușii mai departe.
De remarcat și că bolile transmise de țânțari ucid mai mult de 1 milion de oameni și infectează aproape 700 de milioane în fiecare an, adică aproape una din 10 persoane de pe Pământ. Raportul ar putea crește enorm dacă Aedes vittatus ajunge și în alte zone ale globului.
Nu este primul virus mortal care provine în ultima perioadă de la țânțari. West Nile a ucis sute de oameni între 1999 și 2003 și alte câteva sute de cazuri apar anual. Apoi, a fost febra dengue și virusul Zika, acesta din urmă provocând microcefalie la sugari. În 2013, un focar de chikungunya, care provoacă febră debilitantă și dureri articulare, s-a răspândit în America Latină, îmbolnăvind aproape 800.000 de persoane din 31 de țări, inclusiv cel puțin 1.600 de călători în Statele Unite.
Evenimente precum focarul chikungunya din Caraibe și focarul Zika din Brazilia sunt de așteptat să devină din ce în ce mai frecvente. De altfel, un țânțar va depune ouă la aproximativ 36 de ore după ce și-a mușcat gazda și, dacă aceasta a fost infectată lucrurile se pot complica în ritm amețitor. În mod normal, pot exista șase generații noi de țânțari într-un an. Dar iernile blânde și anotimpurile mai lungi pe care le avem fac ca țânțarii să ajungă și la 10 generații în 365 de zile.
Ceea ce, în cazul în care aceștia ar aduce o pandemie, spun cercetătorii, situația ar putea deveni dramatică. Într-o simulare, oamenii de știință au ajuns la concluzia că milioane de oameni ar putea să-și piardă viața până când lucrurile ar intra pe un făgaș normal.