Ce se întâmplă cu românii care au lucrat în Europa? Cum ies aceștia la pensie și câți bani primesc? Acestea sunt întrebări la care foarte mulți conaționali vor să afle un răspuns.
După căderea regimului comunist, milioane de români au luat calea diasporei. Majoritatea dintre aceștia s-au stabilit în zona de vest a Europei, acolo unde și-au construit o nouă viață și s-au angajat cu acte în regulă.
Acești români care muncesc în alte țări din Europa nu trebui să-şi facă griji în cee ce priveşte pensia. Legea spune că în vigoare este principiul cumulării perioadelor de asigurare. Asta înseamnă că nu mai trebuie plătite contribuții în România dacă românii muncesc legal în afara țării, în UE, Marea Britanie sau Elveția.
În prezent, în România, pensia minimă depășește cu puțin pragul de 1.100 de lei (undeva la 220 de euro), în timp ce valoarea medie este cu puțin peste 1.850 de lei.
Spre deosebire, în Spania, pensia pe care o poate primi cineva este mult mai mare. Un pensionar cu vârsta de cel puțin 65 de ani și cu soț/soție în întreținere primește 890 euro/lună, plătiți în 14 plăți, respectiv un total de 12.467 euro/an.
Așadar, în medie, un român care a lucrat în Spania încasează o pensie de 4 ori mai mare decât cea din țară. În contrast cu România, în Spania nu se poate cumpăra vechime pentru completarea stagiului de cotizare. Vorbim de un minim de 15 ani de cotizare.
În Germania, cetățenii străini primesc pensii mai mici decât cei germani. Potrivit datelor asigurărilor de pensie, citate de România TV, beneficiarii germani ai unei pensii pentru limită de vârstă au primit în medie 1.111 euro pe lună în 2022. În schimb, străinii au primit 585 de euro.
Explicația acestei diferențe este faptul că imigranții și-au încheiat doar o parte din viața profesională în Germania. De asemenea, mulți dintre ei sunt angajați în locuri de muncă mai puțin plătite decât asigurații germani.
În Italia, pensia pentru limită de vârstă permite angajaților să se retragă din câmpul muncii la vârsta de 67 de ani, cu cel puțin 20 de ani de contribuții. De notat că sistemul italian propune mai multe tipuri de pensionare.
Multe dintre ele prevăd o vârstă mai mică decât pensionarea obișnuită pentru limită de vârstă. De exemplu, pentru femeile angajate în sectorul privat, este prevăzută o vârstă de numai 56 de ani, în cazul în care este recunoscută o invaliditate de cel puțin 80%, mai notează sursa citată.
Recent, Maria-Luiza Socol-Florescu, director în cadrul Direcției Relații Internaționale la Casa Națională de Pensii Publice, a explicat că românii plecați la muncă în străinătate, ”nu mai trebuie să plătească contribuții la pensii în România, dacă muncesc legal, într-un alt stat, și realizează perioade de asigurare”.
”Dacă eu în România am realizat 10 ani de stagiu de cotizare, apoi m-am mutat în Germania și am mai lucrat 15 ani și încă 10 ani în Franța. În temeiul acestui principiu al totalizării perioadelor de asigurare, când vor efectua calculul toate cele trei instituții, vor lua în considerare toți cei 35 de ani de cotizare realizați în cele trei state membre incidente.
În absența regulamentelor europene și al acestui principiu important al cumulării perioadelor de asigurare, persoana nu ar avea dreptul la pensie în România că nu ar îndeplini stagiul minim de cotizare.
Însă, vin aceste regulamente care sunt peste legislațiile naționale și spun că atunci când faci o evaluare a îndeplinirii condițiilor la pensie și când faci și calculul drepturilor la pensie, nu este doar pentru deschiderea dreptului, este chiar și pentru efectuarea calculului” a spus Maria-Luiza Socol-Florescu, la DC News.