Cum ni se schimbă gusturile pe măsură ce îmbătrânim și de ce devenim mai simpatici odată cu trecerea anilor, în ciuda stereotipurilor

Cercetătorii spun că gusturile și personalitatea ni se schimbă pe măsură ce îmbătrânim și spun că, în ciuda stereotipurilor, persoanele vârstnice sunt mult mai simpatice.

„Tsunami-ul argintiu”

Oamenii de știință vin să explice în ce mod ni se schimbă gusturile pe măsură ce îmbătrânim și de ce devenim mai simpatici și mai siguri pe noi odată cu trecerea anilor, în ciuda tuturor stereotipurilor, potrivit BBC.

Specialiștii spun că, până în 2050, unul din șase oameni va avea peste 65 de ani, în timp ce unul din patru locuitori ai Europei și Americii de Nord ar putea avea peste 65 de ani, potrivit datelor ONU din 2019.

Cercetătorii numesc acest fenomen „tsunami-ul argintiu” și se așteaptă ca aproape fiecare țară să fie afectată de acest fenomen de îmbătrânire. Acest lucru presupune și că persoanele tind să aibă tot mai multe probleme de sănătate, astfel că și dieta alimentară trebuie să fie una pe măsură.

Digi24.ro

O femeie de 60 de ani, cu un aspect uluitor de tânăr, a câștigat un concurs de frumusețe și s-a calificat pentru Miss Argentina

Un studiu efectuat în Belgia arăta că peste 70% dintre persoanele adulte, cu vârste între 75 și 85 de ani, aveau probleme cu înghițirea mâncării. Alte cercetări arată că simțuri precum gustul sau mirosul tind și ele să scadă odată cu înaintarea în vârstă.

Cum ni se schimbă gusturile pe măsură ce îmbătrânim

Specialiștii spun că se observă o scădere a cantității de mâncare în rândul celor peste 70 de ani cu 25%, astfel că și calitatea mâncării trebuie schimbată pe măsură ce îmbătrânim.

„Malnutriția este și mai des întâlnită în rândul vârstnicilor care fac mișcare regulat, care dezvoltă diverse afecțiuni psihice sau care au o stare de sănătate mai proastă”, spune Mariane Lutz, profesor de nutriție la Universitatea Valparaiso din Chile.

Specialiștii spun că avem tendința de a ne schimba dieta alimentară odată cu trecerea anilor, fie că alegem să facem acest lucru sau suntem forțați de anumite împrejurări.

Digisport.ro

FOTO Cine este modelul care i-a ”furat” inima lui Jude Bellingham: este cu 5 ani mai mare decât starul de la Real Madrid

OMS spune că schimbarea alimentației poate altera riscul de boli de-a lungul vieții, acest lucru având însă un impact și mai mare asupra vârstnicilor.

Reducerea grăsimilor saturate și a cantității de sare ingerate, de exemplu, poate reduce presiunea sângelui și a concentrației de colesterol, cu un efect asupra bolilor cardiovasculare.

Din acest motiv, servirea unei mese către o persoană în vârstă ar trebuie să fie diferită față de cea pentru un tânăr, spune Tanja Sobko, cercetăror în alimentație de la Universitatea din Hong Kong.

„Persoanele în vârstă mănâncă mult mai încet și mai puțin, astfel că valoarea nutrițională a mâncării ar trebui să fie mai mare”, susține aceasta.

Trecerea anilor produce schimbări și legate de personalitate

Nu doar alimentația se schimbă odată cu trecerea anilor, ci și personalitatea, cu toate că mulți dintre noi avem impresia că această caracteristică rămâne stabilă pe măsură ce înaintăm în vârstă.

Cercetătorii care au studiat acest feonem spun că, de la an la an, devenim mult mai conștienți, mai agreabili și mai puțin nevrotici.

Astfel, nivelurile de „triadă întunecată” (machiavelism, narcisism și psihopatie) tind să scadă, iar odată cu acestea și riscul de comportament antisocial.

Oamenii de știință spun că ajungem să ne dezvoltăm în indivizi altruiști și de încredere, în timp ce crește și voința, dar și șimțul umorului.

Spre finalul vieții, vom fi capabili să ne controlăm și mai mult emoțiile, mai spun specialiștii, în ciuda tuturor stereotipurilor conform cărora persoanele vârstnice sunt morocănoase și greu de suportat.

Dacă inițial se credea că personalitatea se definește până în jurul vârstei de 30 de ani, cercetătorii spun acum că trăsăturile umane sunt mult mai maleabile.

Lupul chiar își șchimbă năravul

”Oamenii devin mai amabili și mai adaptați social. Au tot mai mult capacitatea de a-și echilibra propriile așteptări legate de viață cu cerințele societății în care trăiesc”, spune René Mõttus, un psiholog de la Universitatea din Edinburgh.

Mai mult, specialiștii susțin că trăsăturile de personalitate au legătură și cu starea de spirit și cea de sănătate.

De exemplu, persoanele cu o capacitate mai mare de auto-control au șanse mari să ducă o viață sănătoasă, în timp ce femeile cu un grad mare de nevroză pot experimenta simptome mai puternice în perioada de menopauză.

Pe viitor, înțelegerea legăturii dintre trăsăturile de personalitate și starea de sănătate ar putea să prezică ce categorii de oameni prezintă un risc mai mare la anumite probleme de sănătate, pentru a interveni în timp util.

Mai mult, vorba românească „Lupul își schimbă blana, dar năravul ba” ar putea deveni istorie, întrucât oamenii de știință spun că oamenii chiar se schimbă odată cu vârsta.

”Se pot schimba oamenii? Ideea generală este că da, aceștia se schimbă” a spus Mõttus.