Cum s-a terminat a cincea mineriadă din România. 24 de ani de la momentul în care minerii și-au dat acordul în scris să vină la București

A cincea mineriadă a venit ca o completare la evenimentele sângeroase din 1990 și 1991.  Puțini mai credeau, la finalul anilor 90, că România se mai poate confrunta cu astfel de violențe.

A cincea mineriadă, 24 de ani de la momentul debutului

Începutul anului 1999 avea să readucă în țara noastră astfel de manifestări care trezeau amintiri dureroase. În luna ianuarie a acelui an, România s-a aflat în pragul dezastrului.

Cu Miron Cozma în frunte, minerii din Valea Jiului s-au răzvrătit împotriva Guvernului de la București și au adus din nou haosul în țară.

Evenimentele care au culminat cu violențele din ianuarie 1999 au ca punct de plecare finalul anului 1998.

Digi24.ro

O tânără care a crezut că este mahmură a ajuns până la urmă la spital iar medicii i-au spus că mai are doar 12 luni de trăit

Pe 16 decembrie 1998, Radu Berceanu, ministrul industriilor din Guvernul Radu Vasile, a anunțat că minele de la Dâlja și Bărbăteni vor fi închise, ca urmare a programului de restructurare a mineritului din Valea Jiului.

Peste doar două zile, minerii, conduși de Miron Cozma, intră în grevă generală. Cerința minerilor este ca, pentru negocierea punctelor de pe platforma întocmită de sindicaliști, la Petroșani să vină ministrul Industriilor, Radu Berceanu și premierul Radu Vasile.

A cincea mineriadă, reacție de la Palatul Victoria

Oficialii de la București refuză categoric, iar în Valea Jiului tensiunile sporesc. Greviștii sunt tot mai deciși să meargă în Capitală.

În debut de an 1999, aproape 15.000 de mineri de la Compania Națională a Huilei din Valea Jiului au protestat pentru a obține mărirea salariilor și renunțarea la programul de închidere a minelor.

Digisport.ro

FOTO După ce s-a lăsat filmată la duș, alături de soțul ei, a semnat contractul vieții. ”Ne vedem acolo”

Din nou, ortacii au amenințat public că vor merge la București, în cazul în care revendicările lor nu vor fi îndeplinite. Reprezentanții de la Palatul Victoria nu au cedat și au spus că nu negociază nimic cu greviștii.

De ce și-au dat minerii acordul în scris să vină la București

Văzând că guvernanții nu dau curs cererilor lor, sindicaliștii din Valea Jiului încep să adune semnături în favoarea plecării către Capitală.

Pe 14 ianuarie 1999, liderul minerilor, Miron Cozma, i-a anunțat pe muncitori: ”Gata, azi este ultima zi de grevă. Nu mergem la Bucureşti ca să-l schimbăm pe preşedinte sau pe primul ministru. Nu vrem să răsturnăm puterea. Mergem să ne cerem drepturile”

Cozma spunea atunci că 15.000 dintre minerii săi și-au exprimat în scris dorința de a pleca spre București.

Astfel, după ce au protestat mai multe zile în Petroșani, circa 20.000 de mineri, în fruntea cărora se aflau Miron Cozma și Romeo Beja, au hotărât să plece spre Capitală. Se întâmpla pe 18 ianuarie 1999. Și începea efectiv a cincea mineriadă

Conștiente de decizia ireversibilă a minerilor, autoritățile au început pregătirile pentru stoparea avansului acestora.

Bătălia de la Costești, umilință pentru forțele de ordine

Ortacii nu au întâmpinat însă nicio problemă în a părăsi Valea Jiului. Au trecut fără probleme de barajele pe care autoritățile le puseseră în zonă.

Între timp, la București cresc tensiunile. Ministrul de interne, Gavril Dejeu, demisionează pe 19 ianuarie, la orele serii, după eșecurile umilitoare ale forțelor MAI din Valea Jiului.

Cea mai importantă confruntare cu jandarmii în cea de-a cincea mineriadă avea să se petreacă trei zile mai târziu, în localitatea Costești.

Timp de trei ore (14.00 – 17.00), cei 15.000 – 20.000 de mineri duc lupte dure cu trupe speciale de polițiști DIAS (Detașamentul de Intervenție și Acțiuni Speciale), BAOLP (Brigada de Asigurare a Ordinii și Liniștii Publice) și jandarmi.

Mult mai puțin numeroase, echipele MAI sunt încercuite. Circa 1.500 de jandarmi și polițiști sunt luați ostatici. Astfel, coloana de manifestanți și-a reluat drumul spre Râmnicu Vâlcea.

Umilința forțelor de ordine a fost una uriașă. Inclusiv un comandant al jandarmilor, generalul Gheorghe Lupu, a fugit și și-a abandonat trupele.

În noaptea următoare, președintele Emil Constantinescu a declarat stare de urgență pe întreg teritoriul țării. În Guvern, locul lui Dejeu la Interne este luat de Constantin Dudu Ionescu.

A cincea mineriadă, Pacea de la Cozia

Pus în fața unei situații extrem de grave, premierul Radu Vasile acceptă să negocieze a cincea mineriadă. Cele două părți sunt de acord să discute la mănăstirea Cozia, la 22-23 ianuarie.

Aici este încheiată așa-numita ”Pace de la Cozia”. Guvernul se angaja să respecte revendicările minerilor, neînchiderea minelor Dâlja și Bărbăteni și neînceperea urmăririi penale împotriva liderilor minerilor.

”Nicio parte nu a câștigat, în schimb a câștigat țara”, spunea Radu Vasile, pe 22 ianuarie 1999, după finalul discuțiilor cu minerii.

Pentru mineriada din 1999, Miron Cozma avea să fie condamnat în 2005 la 10 ani de închisoare. Un alt lider din Valea Jiului, Romeo Beja, a primit și el 5 ani.