Cum s-au derulat congresele PNL în ultimii 20 de ani. De la „dragă Ludovic” la amenințări cu plângeri penale

Congresul din 25 septembrie al PNL este precedat de o campanie electorală internă de o virulență nemaiîntâlnită în istoria recentă a liberalilor, cu acuzații de măsluire a listelor de delegați și folosire a banilor publici ca pârghie în competiția pentru postul de președinte al partidului.

Ținând seama de cuvintele grele care se aruncă dintr-o parte în alta, pare greu de crezut că cei mai belicoși susținători ai celor doi candidați – Ludovic Orban și Florin Cîțu – vor mai putea rămâne în același partid după Congres.

Prin comparație, alegerea președinților partidului din ultimele două decenii pare a fi fost o simplă șuetă în care adversarii își trimiteau doar ironii inofensive.

Pe vremea când liberalii nu se înjurau

În august 2002, Theodor Stolojan era ales președinte al PNL fără să aibă adversar, fiind practic o predare a ștafetei de către precedentul președinte, Valeriu Stoica. La fel a procedat și Stolojan în 2004 când, invocând starea de sănătate, a renunțat la candidatura la președinția României din partea Alianței D.A. și l-a desemnat ca interimar la șefia partidului pe Călin Popescu-Tăriceanu, acesta din urmă fiind reconfirmat în funcție și de Congres.

Digi24.ro

O femeie și-a reclamat soțul pentru ce a forțat-o să facă în dormitor. Dar un judecător i-a spus că în căsătorie e permis orice

Abia în 2009, a existat o competiție reală când Crin Antonescu, secondat de actualul președinte Ludovic Orban, a candidat împotriva lui Tăriceanu. Deși foarte echilibrată, competiția dintre cei doi nu a fost marcată de atacuri personale și nici deznodământul – victoria lui Antonescu – nu a dus la pericolul unei rupturi.

„Îi mulțumesc domnului Călin Popescu-Tăriceanu pentru curajul și tenacitatea cu care a apărat valorile liberale și speră să învăț de la domnia sa puterea pe care niciun președinte al unui alt partid nu a avut-o: de a permite și de a înțelele diversitatea de păreri din partid”, spunea Antonescu în discursul de după victoria de la Congresul din 20 martie 2009.

Ironiile lui Crin Antonescu

Crin Antonescu a fost reconfirmat ca președinte al PNL la congresele din 2010 și 2013, însă a tranșat problema realegerii sale dinainte zilei propriu-zise de Congres prin faptul că a impus alegerea întregii conduceri pe liste. Astfel, cel care vota pentru un candidat la șefia partidului susținea automat și echipa pe care respectivul candidat o propunea.

Prin acest nou statut, Antonescu a scăpat în 2010 de incomodul prim-vicepreședinte care era Ludovic Orban și a blocat revenirea în conducere a lui Tăriceanu. Succesul acestei manevre a fost atât de mare încât la Congresul din 2013, Antonescu nici măcar nu a mai avut contracandidat, deși pe la colțuri Orban și Tăriceanu mai bodogăneau împotriva unei proceduri pe care o considerau nedemocratică.

Digisport.ro

De nicăieri! S-a retras la 32 de ani și a luat pe neașteptate întreaga lume a tenisului

Tăriceanu spunea la acea vreme că este „decepționat” de lipsa unei competiții interne reale și acuza existența unei „somnolențe democratice” în partid. Chiar și așa, Antonescu îi lua peste picior pe cei doi contestatari și faptul că nu au curajul să-și asume deschis înfruntarea cu el candidând la Congres.

„Domnilor, suntem în PNL unde, în loc să ne văicărim, mai bine candidăm (…) Nu este groaznic să pierzi, e groaznic să nu exiști”, spunea Antonescu la Congresul din februarie 2013.

După numai un an, când alianța cu PSD a fost ruptă și PNL a înregistrat un eșec usturător la europarlamentare, Crin Antonescu a aflat pe pielea lui cât este de groaznic să nu mai exiști. Liberalii l-au ales fără să crâcnească pe Klaus Iohannis ca președinte și l-au desemnat candidat la prezidențiale.

Ultimele congrese fără atacuri la persoană

După ce Iohannis a câștigat prezidențialele, pe 18 decembrie 2014 a fost desemnat nou președinte al PNL Alina Gorghiu, printr-un vot restrâns, dat în Biroul Politic. Odată ce Iohannis și-a exprimat susținerea pentru Gorghiu, lucrurile au fost tranșate dinaintea votului. Singurul care nu s-a resemnat a fost Ludovic Orban, ce a candidat din nou, fără succes, chiar dacă acum a fost votat chiar de vechiul său adversar, Crin Antonescu.

Totuși Orban nu a avut curajul să-l critice pe Iohannis imediat după triumful acestuia în alegeri, amintind doar că și el a fost printre cei care au contribuit la succesul noului președinte al României.

„Am pus umărul pentru obţinerea acestui succes electoral”, spunea Orban. Însă și de data aceasta a fost luat peste picior, chiar de către Iohannis: „Să-l lăsăm pe Ludovic să-și facă numărul.”

După eșecul usturător de la alegerile parlamentare din 2016 și demisia Alinei Gorghiu, Orban a candidat din nou, de data asta împotriva lui Cristian Bușoi. Acum Orban a fost văzut de mulți drept un salvator al partidului, iar în campania internă a evitat să intre în polemici cu adversarul său direct, tocmai pentru ca partidul să nu-l perceapă ca un competitor de aceeași talie.

„Cred, dragă Ludovic, că te-ai înconjurat de oameni în care nu crezi și care nu cred în tine. Oameni care te-au sfătuit să nu accepți o dezbatere. Nici acum nu e prea târziu, am putea aici, în fața colegilor, să facem o dezbatere”, spunea Bușoi la Congresul din 17 iunie 2017. În zadar însă, căci Orban a fost finalmente ales președinte cu o majoritate zdrobitoare.

Un conflict început imediat după alegeri

Însă pentru Congresul din septembrie ostilitățile dintre cele două tabere au depășit deja cu mult standardele anterioare.  Toți cei nemulțumiți de stilul mai autoritar de conducere al lui Orban s-au coalizat imediat de după alegerile de anul trecut, când PNL a obținut un scor mai slab decât PSD.

La negocierile pentru formarea coaliției cu USR-PLUS și UDMR, un grup de lideri PNL, în frunte cu secretarul general Robert Sighiartău, prim-vicepreședintele Rareș Bogdan și vicepreședintele Florin Roman au încercat, fără succes, să convoace o ședință a conducerii partidului prin care să blocheze cedarea către USR-PLUS a unor ministere importante la schimb cu șefia Camerei Deputaților. „Rebelii” l-au criticat deschis pe Orban că este mai interesat de funcția pe care o viza decât de binele partidului.

De altfel, funcțiile și accesul la fonduri publice, acces conferit de statutul de partid de guvernământ, a generat o campanie atât de virulentă. Adversarul de acum al lui Orban, Florin Cîțu, are atuul esențial că este prim-ministru și, în consecință, poate controla banii care vor merge la primarii PNL.

PNL se ceartă pe banii altora

Iar Cîțu nu ezită să se folosească de această carte. Chiar astăzi, la reuniunea Asociației Municipiilor din România (AMR), a avertizat că forma în care va fi adoptată rectificarea bugetară va fi decisă de către Guvern, rectificarea fiind doar prezentată în coaliție.

„Vom prezenta în Coaliție rectificarea bugetară, dar decizia și modul în care se alocă banii se face la Guvern și nu se face pe criterii politice”, a declarat Cîțu. Declarația poate fi interpretată ca o asigurare că banii vor fi distribuție corect, dar și ca un avertisment că premierul este cel de care depind banii și nu președintele PNL, Ludovic Orban.

Tot de bani pentru primari pare să fi fost legată și revocarea din funcția de ministru al Finanțelor a lui Alexandru Nazare. Oficial, Cîțu i-a imputat întârzieri în realizarea unor proiecte, însă Nazare a a avut o altă variantă. Acesta a refuzat invitația premierului de a se alătura liderilor PNL grupați în spatele lui Cîțu la lansarea candidaturii acestuia.

„Am explicat când m-a sunat premierul la momentul respectiv să vin la poza lansării candidaturii, că nu vreau să implic Ministrul de Finanțe în luptele politice din partid. Am spus că îmi asum o poziție de neutralitate, benefică chiar și pentru prim-ministru”, a explicat Alexandru Nazare. Neutralitatea nu i-a adus nimic lui Nazare, dar i-a oferit prilejul lui  Orban să-l atace pe premier.

„Nu este normal să avem colegi în PNL care să fie daţi afară doar pentru faptul că susţin candidatura mea. Eu atrag atenţia că trebuie să înceteze orice fel de utilizare a pârghiilor de putere guvernamentale administrative pentru a reprima colegi care îmi susţin candidatura”, a spus președintele PNL, pe 7 iulie.

Replica lui Cîțu a venit la conferința organizației PNL Gorj, primul-ministru lăsând de înțeles că Orban nu se mai află în rândul „liberalilor adevărați”. „Noi, membrii PNL, nu putem să ne atacăm public premierul şi guvernarea. Pentru că altfel părem neserioşi. Noi, liberalii adevăraţi, nu atacăm propria guvernare”, a declarat Florin Cîţu.

Acuzații de fraudă și alte găinării

Pe lângă faptul că liberalii se ceartă pe banii noștri, au ajuns să se acuze de furt între ei. Astfel, oamenii lui Orban l-au acuzat pe Nelu Tătaru, susținător al lui Cîțu, că a devenit prin fraudă președinte la PNL Vaslui. În schimb, tabăra lui Cîțu a reclamat fraudarea alegerilor din organizația din Timișoara, spre marea satisfacție a rivalilor de la PSD.

„De mult nu am mai avut în politica românească scene tragi-comice ca astăzi, la tentativa de conferinţă municipală a PNL Timişoara. Firme de paza, cefe late, poliţie, îmbrânceli, huiduieli, zeci de oameni ţinuţi afară în ploaie – aşa a arătat jalnicul spectacol servit de liberalii din Timiş (…) Filmările de la faţa locului te duc cu gândul la birtul din Dudeştii Noi (localitate din care provine liderul interimar al PNL Timiş, Alin Nica – n.r.) sau la o încăierare între nuntaşi băuţi”, a scris liderul deputaților PSD, timișoreanul Alfred Simonis.

Potrivit unor informații pe surse, Orban ar fi amenințat mai mulți liberali din organizații care îi sunt ostile, însă acesta se pare că are suspiciuni legate de modul în care este gestionată baza de date cu membrii partidului, fapt ce ar influența deznodământul alegerilor din teritoriu.

Pe de altă parte, și susținătorii lui Ludovic Orban au fost acuzați de aceeași practică. „Pentru a asigura victoria unui anume lider la PNL Pitești, inspectorul școlar general «a înscris elevi de liceu în partid, deși conform convocatorului, drept de vot au doar membri cotizanți până la 31 decembrie». Acuzația de falsificare a convocatorului este gravă, însă atunci când elevii devin instrumente în bătăliile politice interne, cu sprijin de la șefa liberală a învățământului argeșean, se impun măsuri radicale de urgență”, afirma, pe 4 iulie, Alina Gorghiu.

Pe lângă aceste acuzații, mica ciondăneală legată de ce tabără din partid reprezintă „un suflu nou” este irelevantă. La mai puțin de un an de când liberalii au cerut voturile românilor dând garanții că vor oferi o guvernare cinstită și competentă, acum se acuză reciproc de găinării, precum falsificarea datelor legate de membrii cu drept de vot la alegerile interne, sau, mai grav, de utilizarea banului public în tranșarea unei dispute de partid.