ADVERTISEMENT
News

Cum se scrie corect: Paști sau Paște? Explicațiile Academiei Române

Autor: Georgiana Dicu | 27.04.2021 | 20:30
Cum se scrie corect: Paști sau Paște? Explicațiile Academiei Române
Cum se scrie corect: Paști sau Paște? Explicațiile Academiei Române Foto: Colaj FANATIK

Ca în fiecare an, odată cu apropierea celebrării Învierii lui Isus Hristos, pe lângă pregătirile tradiționale, apare și întrebarea cum scriem corect Paști sau Paște, mai ales dacă ne gândim la mesajele pe care le trimitem celor dragi.

ADVERTISEMENT

Dacă ne raportăm la expertiza filologilor și lingviștilor, ambele forme sunt acceptate. Pe de altă parte, teologii susțin că numai forma Paști este cea corectă.

FANATIK vă prezintă în cele ce urmează argumentele pe care își bazează concluzia fiecare dintre cele două părți.

Cum se scrie corect: Paști sau Paște?

Învierea Domnului este cea mai mare sărbătoare a creştinilor ortodocşi, cel mai important eveniment care a avut loc în istoria umanităţii – „al praznicelor praznic şi sărbătoare a sărbătorilor”, așa cum îl numesc cântările Bisericii din noaptea de Înviere.

ADVERTISEMENT

În fiecare an, sărbătoarea Învierii Domnului aduce în actualitate și o dilemă mai veche de exprimare, referitoare la forma corectă a termenului prin care denumim această sărbătoare: Paște sau Paști?

Nu există o poziție oficială a Bisericii Ortodoxe Române asupra acestei dileme. Sărbătoarea figurează în calendarele ortodoxe ca „Învierea Domnului“ sau ca „Sfintele Paști”. Următoarele două zile, lunea și marțea, scrise tot cu roșu (deci tot de sărbătoare), sunt numite însă „a doua” și, respectiv, „a treia zi de Paști”. Astfel, Biserica pare a-și afirma preferința pentru numele de Paști.

Potrivit site-ului doxologia, Biserica recomandă utilizarea formei Paşti, așa cum se regăsește ea atât în Sfânta Scriptură, în Cartea de învăţătură a diaconului Coresi din 1581 („Acestea sunt Paştile de bucurie şi de veselie”), în Noul Testament din 1648 („sărbătoarea azimelor care să cheamă Paştile”), cât şi în Dicţionarul religios, publicat în 1994 de către Ion M. Stoian:

ADVERTISEMENT

“Paști = cea mai mare sărbătoare religioasă, celebrată de creștini în amintirea Învierii lui Iisus Hristos; (reg.) păscuță; (la mozaici) sărbătoare pe care evreii o celebrează între 15 și 22 ale lunii Nisan (aprox. aprilie), în amintirea ieșirii lor din Egipt, sub conducerea lui Moise; sărbătoarea azimelor (pesach)”.

De asemenea, pe site-ul crestinortodox.ro, protopopul Ioan Bude, face o argumentare vehementă în favoarea variantei Paști.

ADVERTISEMENT

“Faptul că de câțiva ani, în vocabularul uzual al limbii române – la toate nivelurile și chiar și în mediul bisericesc – s-a inoculat, cu titlul de sindrom, o gravă eroare de exprimare în pronunțarea denumirii biblice a celui mai mare praznic al creștinismului: Sfintele Paști, sau Învierea Domnului, sub forma peiorativă și stranie de “Paște”, ne determină să luăm atitudine, semnalând pericolul iminent de degenerare în erezie a conotațiilor biblice și dogmatice, caracteristice acestui eveniment culminant al mântuirii noastre.

[…]

Dar de acum gata! S-a încheiat cu neștiința, cu bâjbâiala și cu incertitudinea, bineștiind că noi nu prăznuim “Paștele”, ci “Sfintele Paști” și că e incorect să ne felicităm cu “Paște fericit!” sau chiar cu “Paști fericite!”, pentru că atât Paștile cât și Crăciunul sau alte sărbători, sunt zile pline de sfințenie și de fericire prin însăși natura lor, așadar, dorința noastră trebuie să se refere la noi înșine și la faptul că noi, viața noastră și familia noastră trebuie să dorim a fi fericiți de Sfintele Paști, de Crăciun, de Anul Nou, sau de alte sărbători! Cine are urechi de auzit.”

ADVERTISEMENT

Cu toate acestea, dacă analizăm cu atenție site-ul basilica.ro, al agenției de presă a Patriarhiei Române, putem constata că cele două denumiri ale sărbătorii Învierii Domnului sunt utilizate în aceeași măsură, inclusiv pentru a reda citate din mesajele Patriarhului Daniel.

Cum se scrie corect Paști sau Paște
Pe site-ul agenției de presă a Patriarhiei Române apare atât forma Paști, cât și Paște Foto: Captură ecran basilica.ro

Ce spun specialiștii în filologie și lingvistică?

“Ediţia cea mai recentă (a doua, din 2005) a ‘Dicţionarului ortografic, ortoepic şi morfologic al limbii române’ spune că numele sărbătorii este substantiv propriu masculin, că are la singular forma ‘Paşte’, iar la plural, forma ‘Paşti’, şi pentru masculin, şi pentru feminin (spunem deopotrivă ‘Sfinţii Paşti’ sau ‘Sfintele Paşti’)”, scria filologul Alexandru Ciolan în 2015.

“Să notăm, în final, în pofida dorinţei de normare academică, aparenta preferinţă a limbii moderne şi contemporane pentru forma Paşte (atât pentru singular, cât şi pentru plural), clară, de exemplu, în folosirile ‘căzute’ ale cuvântului din imprecaţii: ‘paştele şi grijania cui te-a închinat’ (Gh. Brăescu); ‘Paştele mă-ti!’ (Marin Preda), ‘ce paştele mamei voastre’ (Eugen Barbu)”, conchidea acesta.

ADVERTISEMENT

Asupra problemei s-a aplecat și regretatul George Pruteanu, potrivit căruia „amândouă formele sunt la fel de corecte, şi alte subtilităţi pe această temă nu au substanţă, e o falsă problemă”.

Filologul își motiva răspunsul pornind de la etimologia cuvântului, care provine din ebraicul ‘pesah’, adică pască. „Aşadar, Paşti e pluralul de la pască. Resimţit, în mod normal, ca un plural, vorbitorii au căutat, cînd era vorba de sărbătoarea într-ale cărei zile ne aflăm, au căutat singularul, şi astfel a fost derivat singularul ‘Paşte’, spunîndu-se, firesc, fie ‘sărbătorile de Paşti’, fie ‘sărbătoarea Paştelui’, explica George Pruteanu.

„Spre a vă convinge suplimentar că aceste două forme sunt folosite aleatoriu, ori una ori alta, fără vreo deosebire de sens, am cules din Dicţionarul limbii române al Academiei (dicţionarul tezaur), câteva atestări ale cuvântului în limba veche, unde le găsim în mod egal pe amândouă. La Coresi aflăm ‘Paştile’ (‘Acestea sunt Paştile de bucurie şi de veselie’), ca şi la Varlaam (‘mieluşelul Paştilor’), dar în marea Biblie de la 1688 găsim ‘Paştele’ (‘Va face Paştele Domnului în luna a doua într-a patrasprăzecea zi’). Venind mai încoace, la Coşbuc găsim ‘Paşti’ (‘Era după Paşti şi era un timp bun’), dar la Negruzzi, Hasdeu sau Delavrancea, ‘Paştele’: iată un citat din Hasdeu: ‘Ţara mai întâi de toate; Paştele mai pe urmă!’). Şi la scriitorii moderni găsim ambele forme, aşa că, repet, sunt deopotrivă corecte, una fiind percepută ca singular, alta ca plural”, argumenta filologul.

Dicționarul Explicativ al Limbii Române menționează ambele forme:

PÁȘTI s. m. v. paște2.

paști1 [At: CORESI, EV. 123 / V: ~te sm, pască (Pl: paști, păști, paște), (înv) pashă sf, (reg) ~șc sm / Pl: ~, (pop) ~uri / E: ml pascha, ~ae, ngr πάσχα] 1 smSărbătoare religioasă celebrată de creștini în amintirea Învierii lui Hristos Si: (reg) păscuță. 2 sm Sărbătoare religioasă celebrată de mozaici în amintirea exodului lor din Egipt și a eliberării lor din robia egipteană. 3 sn (Reg; îs) ~le (alea) mici sau ~șcul al mic ori ~le blajinilor Sărbătoare prăznuită de credincioși în duminica Tomii. 4 sn (Reg; îs) ~le blajinilor Sărbătoare prăznuită de credincioși în prima luni de după duminica Tomii. 5 sn (Reg; îs) ~le rohmanilor (sau rogmanilor) Sărbătoare prăznuită în miercurea a patra de la paști1 (1). 6 sn (Reg; îas) Înălțarea Domnului. 7 sn (Îlav) Din an (sau din joi, de joi, din ~) în ~sau din ~ în Crăciun Foarte rar. 8 sn (Îlav) la ~ile cailor (sau calului) Niciodată. 9-10 sn (Îe; îla) (A fi) dat în ~te (sau în ~tele mă-sii) (A fi) foarte șmecher. 11 sm (Bot; reg; îc) ~ile-calului (sau cailor) Traista-ciobanului (Capsella bursa-pastoris). 12 sm (Îac; șîf ~ile-câinelui) Stupitul-cucului (Cardamine pratensis).13 sm (Bot; îc) ~tele-găinilor Struna-cocoșului (Cerastium vulgatum). 14 sm (Îc) ~ile-porcului Plantă nedefinită mai îndeaproape. 15 sf (Bot; Buc; îc) Pasca-găinii Păpădie (Taraxacum officinale). 16 sm (Ent) Vaca-domnului (Lygaeus equestris[1]). 17 sf Pâine sfințită care se împarte în biserică în ziua de paști1 (1). 18 sf (Îf pască) Miel pe care îl sacrificau evreii, conform ritualului, la sărbătorirea zilei de paști1 (2). 19 sf Preparat alimentar tradițional, făcut din aluat nedospit, copt în foi subțiri, pe care îl mâncau evreii la paști1 (2), în locul pâinii Si: azimă. 20 sf (Îf pască) Cozonac făcut din aluat dospit umplut cu brânză de vaci, zahăr și stafide, cu smântână sau cu orez fiert în lapte și îndulcit, care este mâncat la paști1 (1) de către creștinii ortodocși, după ce a fost sfințit de preot la slujba învierii.

PÁȘTI s. m. 1. Sărbătoare religioasă celebrată de creștini în amintirea învierii lui Hristos, iar de evrei în amintirea ieșirii lor din Egipt, sub conducerea lui Moise. ◊ Expr. Nu e în toate zilele Paști sau o dată pe an e Paști = nu se petrec în fiecare zi evenimente deosebite. Din an în Paști sau din joi în Paști, din Paști în Crăciun = foarte rar, la intervale mari de timp. La Paștile cailor (sau calului) = niciodată. 2. Pâine sfințită, care se împarte la biserică în ziua de Paști (1); pască. [Var.: Páște s. n.] – Lat. pascha, -ae.

PAȘTI s. f. pl. (Și în forma paște) 1. Sărbătoare religioasă, la creștini în amintirea învierii legendare a lui Hristos, la mozaici în amintirea exodului din Egipt și a eliberării lor din robia egipteană. La paști era fierbere mare în gospodărie. SADOVEANU, O. IV 10. Era după paști și era un timp bun. COȘBUC, P. II 204. De paști în satul vesel căsuțele-nălbite Lucesc sub a lor malduri de trestii aurite. ALECSANDRI, P. III 39. ◊ Expr. Nu-s în toate zilele paștele (sau o dată pe an sînt paștile) = nu în fiecare zi se petrec evenimente fericite. Nu credea că o să fie în toate zilele paște, să tot găsească la ouă d-astea scumpele. ISPIRESCU, L. 269. Din an în paști (sau din paști în crăciun, din joi în paști) = foarte rar. A încercat să vorbească inspectorilor, controlorilor care au trs nit din an în paște pe la fermă. GALAN, B. I 71. La paștele cailor (sau calului) = niciodată. Vei mai căpăta și tu cap la moșii ăi verzi, ori la paștele cailor. ISPIRESCU, L. 261. ♦ Compus: floarea-paștilor v. floare. 2. Pîinea sfințită care se împarte în biserică în ziua de paști. – Variantă: páște s. n.

CITEȘTE mai multe articole interesante din categoriile NEWS, SPORT sau LIFE
ADVERTISEMENT
A apărut revista SuperEuro
  • SuperEuro, cea mai tare revistă glossy dedicată Euro 2020
  • SUPEREURO: 164 de pagini premium, la doar 10 lei!