Epidemia de coronavirus și starea de urgență pe care a generat-o face improbabilă organizarea alegerilor la termen, adică în luna iunie. Premierul Orban a anunțat că se va consulta cu partidele parlamentare pentru eventuala amânare, dar este puțin probabil ca discuțiile cu partidele să ducă la stabilirea unei date certe tocmai din cauză că nu se știe cu exactitate care va fi durata epidemiei.
Cadrul legislativ actual face posibilă atât o amânare de scurtă durată, cât și una pe termen mai lung, astfel că este probabil ca alegerile locale să aibă loc simultan cu alegerile parlamentare sau aproximativ în aceeași perioadă.
Constituția nu prevede o durată obligatorie pentru durata mandatelor aleșilor locali, spre deosebire de Parlament, unde sunt prevăzuți patru ani, cu posibilitatea prelungirii în caz de stare de mobilizare, război, asediu sau urgență.
Mandatul de patru ani al aleșilor locali este prevăzut însă în OUG 57/2019 privind Codul Administrativ însă și acolo se stipulează, pentru consilierii locali și județeni, că mandatul poate fi prelungit ”în caz de război sau catastrofă”. Pentru primari, exprimarea de la articolul 151 este ceva mai detaliată: ”Mandatul primarului poate fi prelungit, prin lege organică, în caz de război, calamitate naturală, dezastru sau sinistru deosebit de grav.”
Potrivit Legii 115/2015 privind organizarea alegerilor locale, Guvernul are atribuția de a stabili data alegerilor și calendarul electoral. Cum alegerile precedente au avut loc în iunie 2016, următorul scrutin local ar trebui să aibă loc cam tot în aceeași perioadă.
Legea 115 prevede că Guvernul trebuie să anunțe data alegerilor cu 75 de zile înainte. Înainte de izbucnirea epidemiei, premierul Ludovic Orban vorbea de 28 iunie ca cea mai probabilă dată. Asta ar însemna ca în jur de 15 aprilie, Guvernul să adopte hotărârea privind convocarea alegerilor. Pe de altă parte, în acel interval, epidemiologii au estimat că numărul îmbolnăvirilor de coronavirus ar putea atinge un vârf astfel că Orban ar trebuie să ia o decizie într-un moment dramatic, în care evoluția epidemiei va fi greu de anticipat.
În consecință, este greu de anticipat și cât va dura starea de urgență, instrumentul legal prin care autoritățile au impus populației restricții de circulație pe care, în caz de nevoie, le pot întări și mai mult. Strict legal, pe durata stării de urgență este suficientă o Ordonanță militară pentru ca alegerile locale să nu mai aibă loc. Astfel, calendarul alegerilor, cu cele 75 de zile prevăzute între stabilirea datei și scrutinul efectiv ar putea să curgă abia după ce se iese din starea de urgență.
Există și o altă cale de soluționare a problemei fără să se mai aștepte deznodământul epidemiei. Cum Constituția nu prevede expres durata mandatului aleșilor locali, ar fi suficientă modificarea Codului Administrativ, fie prin lege adoptată de Parlament sau chiar prin ordonanță de urgență a Guvernului, astfel încât să fie prelungit mandatul la 5 ani.
La începutul anului 2019, a existat un proiect de lege în acest sens, inițiat de un grup de parlamentari PSD, însă aceștia depuseseră inițiativa în contextul în care popularitatea partidului lor scădea vertiginos, iar perpectiva ca alegerile parlamentare să fie precedate de un scrutin local care, conform situației de atunci, ar fi redus apreciabil numărul primarilor PSD, era îngrijorătoare pentru social-democrați.
Soluția are însă un dezavantaj important: decalează alegerile parlamentare de cele locale, care până acum au avut loc în același an, la distanță de aproximativ 5-6 luni. Efectele sunt greu de anticipat pe termen lung, iar pe termen scurt singurii care ar fi mulțumiți de o asemenea soluție ar fi cei de la PSD, care au un număr considerabil de primari. Pe de altă parte, PNL și aliații săi din Parlament ar câștiga timp pentru introducerea votului în două tururi pentru primari, fără să mai existe riscul ca CCR să declare neconstituțională modificarea legislației electorale cu șase luni înainte de alegeri.
În concluzie, se conturează trei scenarii posibile. În cel mai optimist dintre ele, epidemia se va încheia repede astfel încât alegerile să poată fi organizate la începutul toamnei, cu o amânare de numai 2-3 luni.
În al doilea scenariu, criza se prelungește iar localele ar urma să fie organizate simultan sau cam în aceeași perioadă cu alegerile parlamentare din noiembrie. Există o interdicție a Curții Constituționale privind organizarea simultană a alegerilor locale cu scrutinul parlamentar, dar poate fi invocată situația de forță majoră.
Scenariul trei prevede amânarea alegerilor pentru la anul, prin prelungirea mandatelor aleșilor locali cu un an. O variantă a acestui scenariu ar putea fi prelungirea mandatelor doar pentru aleșii locali aflați în funcție.