Cum va evolua economia României până în anul 2026. Previziunile Ministerului de Finanțe

Deși Ministerul Finanțelor a construit bugetul pe anul 2023 pe baza unei încetiniri a creșterii economice, pentru anii următori se anticipează creșteri anuale ale PIB-ului în jurul a 5%, fiind anticipate și creșteri substanțiale a câștigului salarial net. Pe de altă, parte finanțiștii Guvernului admit că există unele riscuri ce ar putea să reducă ritmul creșterii economice și să erodeze puterea de cumpărate.

Riscurile majore la adresa economiei românești

Raportul privind situația macroeconomică și proiecția acesteia pe anii 2024-2026 descrie, în general, un tablou optimist în ce privește evoluția economiei României, însă acesta este conturat cu unele rezerve legată de riscurile cu care se confruntă România. Primul este legat de războiul ruso-ucrainean și de sancțiunile subsecvente acestuia care au dus la creșterea prețurilor produselor energetice și a unor materii prime.

„Deși perturbările pe lanțurile de aprovizionare se așteaptă să se mențină și pe parcursul anului 2023, persistența acestora pe o perioadă mai îndelungată de timp devine un risc pentru evoluția economiei mondiale. Perturbările cauzate de această agresiune în cazul importurilor de energie din Rusia au înrăutățit perspectivele de creștere, în special pentru zona euro și pot provoca prejudicii suplimentare”, se spune în documentul citat.

Dacă prețurile se mențin ridicate pentru o perioadă mai lungă, există riscul reducerii ritmului de creștere economică, al comprimării marjelor de profit și al erodării puterii de cumpărare. În plus, creșterea prețurilor la bunurile de import va face ca deficitul de cont curent să se accentueze.

Digi24.ro

O femeie de 60 de ani, cu un aspect uluitor de tânăr, a câștigat un concurs de frumusețe și s-a calificat pentru Miss Argentina

„Pe de altă parte sunt premise și pentru o creștere economică peste așteptări susținute de materializarea mai rapidă a reformelor și investițiilor prevăzute din fonduri europene, în special în PNRR, cu un impact pozitiv în atenuarea șocurilor globale”, cred experții de la Ministerul Finanțelor Publice.

După calculele acestora, PIB-ul României ar putea să crească de la 1.396 de miliarde în 2022 la 1.998 de miliarde în 2026. În ce privește inflația medie anuală, nivelul acesteia va coborî de la 13,5% în 2022 șa 2,9% în 2026. Câștigul salariale mediu net lunar va crește de la 3.801 în acest an la 5.451 în 2026. Însă procentual, creșterea reală este mai puțin spectaculoasă fiind de numai 1,7% în 2023, 4,7% în 2024, 4,9% în 2025 și 4,5% în 2026. Se anticipează și o scădere a ratei șomajului pentru anii următori, însă variația va fi una destul de mică în intervalul 2-3%. Deficitul de cont curent va crește, dar în acesta sunt incluse și sumele care vor intra din absorbția fondurilor europene și a celor alocate prin PNRR.

Calculele ar putea fi date peste cap de menținerea unor prețuri ridicate la energie și alimente, temerea fiind legată îndeosebi de trimestrul III, atunci când se va încheia schema de sprijin energetic pentru populație.

Deficit în scădere, restructurare a cheltuielilor statului

Un obiectiv pentru următorii ani este reducerea deficitului bugetar care a crescut considerabil din cauza efectelor pandemiei de SARS-CoV-2. După ce în 2020, România a avut un deficit bugetar ESA de 9,24%, abia în 2024 vom coborî sub pragul de 3%, cu 2,95 puncte procentuale. Atingerea acestui obiectiv va face ca datoria guvernamentală brută să se mențină la un nivel maxim de 49,8% din PIB pentru intervalul 2022-2026.

Digisport.ro

FOTO Cine este modelul care i-a ”furat” inima lui Jude Bellingham: este cu 5 ani mai mare decât starul de la Real Madrid

Este anticipată și o schimbare a structurii cheltuielilor statului român pentru intervalul menționat. Fondurile alocate investițiilor vor crește de la an la an, ajungând la 152,4 miliarde lei în 2026, față de 112,3 miliarde, cât vor fi utilizați anul viitor. „Efectuarea unui volum mare de cheltuieli investiționale din partea sectorului public, cu vârfuri de peste 7% din PIB in perioada 2023-2026 este susținut de fondurile europene aferente cadrului financiar 2021-2027 si cele ce provin din Mecanismul de Redresare și Reziliență care finanțează reformele din PNRR, care degrevează efortul național”, precizează MFP.

Vor crește și cheltuielile de personal de la 127,6 șa 142,7 miliarde lei, însă acestea se vor reduce ca pondere în PIB. Bunurile și serviciile vor avea o tendință de scădere, iar cheltuielile cu dobânzile se vor diminua ca pondere.