Curtea Constituțională s-a pronunțat asupra conflictului juridic pe tema moțiunii de cenzură. Ce au decis magistrații

Bogdan Solomon   
în HotNews
15/09/2020, 12:42
Curtea Constituțională s-a pronunțat asupra conflictului juridic pe tema moțiunii de cenzură. Ce au decis magistrații
CCR a respins solicitarea premierului Orban privind conflictul juridic pe tema moțiunii de cenzură. Sursa foto: Inquam Photo/ Octav Ganea

Curtea Constituțională a pronunțat marți sentința în cazul conflictului de natură juridică invocat de premierul Ludovic Orban pe tema moțiunii de cenzură pe care Partidul Social Democrat a inițiat-o pentru a demite actualul Guvern.

Potrivit magistraților, modalitatea în care Parlamentul a înregistrat și prezentat în sesiunea extraordinară documentul intitulat „Guvernul PNL – De la Pandemie la pande-mită generalizată. Belşug în buzunarele clientelei PNL, sărăcie în buzunarele românilor” nu încalcă legea fundamentală a statului român.

Decizia a fost luată în unanimitate de voturi, doi dintre membrii CCR apreciind chiar că solicitarea trebuia respinsă ca inadmisibilă. Moțiunea de cenzură nu a mai fost dezbătută în plenul celor două camere din lipsă de cvorum.

CCR a respins solicitarea lui Ludovic Orban pe tema moțiunii de cenzură

În ziua de 15 septembrie 2020, Plenul Curţii Constituţionale a luat în dezbatere cererea de soluţionare a conflictului juridic de natură constituţională între Guvern şi Parlament, cerere formulată de primul-ministru.

În urma deliberărilor, Curtea Constituţională, cu unanimitate de voturi, a respins cererea formulată de primul-ministru şi a constatat că nu există conflict juridic de natură constituţională între Guvern şi Parlament, generat de modalitatea în care Parlamentul a înregistrat şi prezentat Moţiunea de cenzură nr.2MC/17 august 2020 – „Guvernul PNL – De la Pandemie la pande-mită generalizată. Belşug în buzunarele clientelei PNL, sărăcie în buzunarele românilor”, se arată în comunicatul transmis de Curtea Constituțională a României.

Liberalii invocau un conflict de natură juridică între Guvern și Parlament

Conflictul juridic de natură constituţională există între Guvernul României şi Parlament şi derivă direct din Constituţie (art. 113 alin. (4) coroborat cu art. 66 alin. (1)), în sensul în care blocarea procedurii moţiunii de cenzură la etapa prezentării acesteia fără parcurgerea celorlalte etape procedurale în aceeaşi sesiune parlamentară menţine Guvernul României, parte a puterii executive, într-o situaţie incertă, fapt declarat contrar Constituţiei, prin decizii anterioare ale Curţii Constituţionale (Decizia nr. 1525/2010), deoarece afectează principiul stabilităţii activităţii Guvernului, dedus din dispoziţiile art. 102 alin. (1) şi art. 113 din Constituţia României”, susținea Ludovic Orban în sesizarea depusă la CCR.

Totodată, actualul Executiv invoca „existenţa conflictului juridic de natură constituţională este generată de depunerea moţiunii de cenzură în perioada dintre sesiunile ordinare ale Parlamentului, cât şi de convocarea unei sesiuni extraordinare având ca obiect numai prezentarea moţiunii de cenzură”.

Un alt argument adus în favoarea existenţei conflictului constituţional vizează „încălcarea principiului stabilităţii activităţii Guvernului”. De altfel, Olivia Diana Morar, secretar de stat în Ministerul Justiţiei, a susţinut în timpul dezbaterilor că Parlamentul a urmărit să „abuzeze” de instrumentele constituţionale „în scopul satisfacerii unor obiective politice”.

Vă rugăm să constataţi că prezentul conflict juridic de natură constituţională se fundamentează pe încălcarea mai multor principii constituţionale, dezvoltate în mod expres sau implicit la nivelul Legii fundamentale, respectiv principiul echilibrului puterilor în stat, cel al colaborării şi cooperării loiale între autorităţi şi cel al stabilităţii juridice.

Apreciem că, raportat la conduita Parlamentului, acesta, sub apanajul unei interpretări juridice voit eronate a prevederilor constituţionale, aşadar sub aparenţa constituţionalităţii, a urmărit să abuzeze de remediile şi instrumentele constituţionale în scopul satisfacerii unor obiective politice”, le-a transmis aceasta magistraților.

Închide ×